Faceți căutări pe acest blog

Translate

Italiană Rusă Portugheză Olandeză Poloneză Engleză Franceză Spaniolă Germană

duminică, 22 martie 2009

Trei etnii, trei biserici, acelasi Dumnezeu

In judetele Moldovei, exista trei etnii care incearca sa isi pastreze trasaturile distincte si prin intermediul religiei. Desi intre romi, rusi lipoveni si armeni exista unele deosebiri in modul in care se raporteaza la divinitate, in cele din urma cu totii se inchina la acelasi Dumnezeu.

Biserica romilor

In mod traditional, romii au imprumutat religia si obiceiurile religioase ale populatiei majoritare in mijlocul careia traiesc. La fel se intampla si in Moldova, unde cei mai multi dintre romi sunt ortodocsi si merg la bisericile construite de romani. Cu o singura exceptie, insa. Localitatea Bisca din judetul Bacau este singurul loc din tara unde etnicii rromi, desi destul de saraci, au strans bani si si-au inaltat o biserica proprie. “Demararea acestui proiect, foarte important, de altfel, pentru sat, a fost dificila. Nu aveam sustinere de nicaieri, dar am pornit la drum cu gandul sa facem o bisericuta la noi in sat. In patru ani, cu ajutorul lui Dumnezeu am reusit sa o ridicam. Aceasta poarta hramul Nasterea Maicii Domnului”, spune Ioan Parnica, preotul satului.
Oamenii spun ca numai credinta in Dumnezeu i-a ajutat sa poata construi biserica. “Este o biserica unica in tara. Are preot rrom, e construita de rromi, iar impreuna cu majoritarii din satele vecine care vin la noi la biserica formam o singura comunitate. Toti suntem fiii lui Dumnezeu. Ne rugam aceluiasi Dumnezeu. In zi de sarbatoare, cand toti oamenii prezenti la Sfanta Liturghie incep sa cante, parca nu mai esti pe pamant”, spune un localnic.
Vecinii din comuna Berzunti ne-au povestit cate ceva despre biserica etnicilor rromi din Bisca. “Atat preotul Ioan, care este rrom, cat si comunitatea de rromi pe care o pastoreste la Bisca sunt de apreciat. Au muncit, s-au implicat in constructia bisericii si, dupa cum ati vazut, Dumnezeu i-a ajutat sa aiba propriul loc de rugaciune. Uneori si oameni din satul nostru (Buda) merg la biserica rromilor din Bisca. Aceasta comunitate de rromi constituie un exemplu pentru intrega tara”, a apreciat Cornelia Iftime, gospodar din Buda, comuna Berzunti.

Centrul spiritual al vietii lipovenilor

Rusii lipoveni constituie una dintre cele mai importante etnii din tara noastra. Conform ultimului recensamant, numarul acestora este de peste treizeci de mii. Cei mai multi traiesc in judetul Tulcea, dar ii intalnim si in Iasi, Botosani, Suceava.
Lipovenii povestesc despre istoria lor plina de zbucium, de framantari si nelinisti sufletesti: “Credinta rusilor lipoveni este ortodoxa, iar specificul acesteia este pastrarea ritului vechi, care a fost in Biserica Rusa pana la asa numitul raskol, mai exact, la mijlocul secolului al XVII-lea, cand au avut loc reforme in Biserica Rusa. Stramosii nostri nu au fost de acord cu modificarile introduse in ritualul liturgic si in cartile de cult, iar in urma prigoanei declansate de autoritatile tariste au emigrat in afara patriei natale. In acest fel, foarte multi rusi au ajuns si in Tarile Romane”, sustine Ioachim Ivanov, presedinte al Comunitatii Rusilor Lipoveni din Iasi.
Printre primele lucruri realizate de etnicii rusi lipoveni, in momentul cand s-au asezat pe actualul teritoriu al Moldovei, a fost construirea de troite, de biserici. “In momentul cand s-a infiintat o comunitate de rusi lipoveni, prima grija a acestora era de a construi un lacas de cult. Astfel, nu exista nici un singur sat care sa nu aiba o biserica. E si de inteles acest aspect, intrucat motivul emigratiei nu a fost nici economic, nici de alt tip, ci pur religios. Si-au abandonat in Rusia averi, case, prieteni si au incercat sa-si salveze credinta. Biserica este centrul vietii spirituale pentru rusii lipoveni”, mai puncteaza Ivanov.
Un astfel de lacas, construit in primii ani cand rusii lipoveni au ajuns in aceasta zona, este si Biserica Lipoveneasca din Iasi, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Incendiata in 1866 si reconsolidata ultima data in anul 1873, biserica construita in stil neoclasic rusesc prin contributia a numerosi negustori de la Moscova, reprezinta – potrivit specialistilor - un monument de mare valoare arhitecturala. Aici slujbele se tin in continuare in limba slavona, iar enoriasii sunt prezenti in fiecare zi de sarbatoare. Situata pe malul raului Bahlui, chiar in centrul Iasului, biserica reprezinta pentru rusii lipoveni liantul cu patria mama, Rusia. Pana astazi ea a ramas locul unde ei se roaga si isi povatuiesc copii.
Rusii lipoveni au biserici construite in foarte multe judete din zona Moldovei. Alaturi de comunitatea din orasul Iasi, un important numar de rusi lipoveni traiesc si in localitatea Lipoveni (Socalinti) in judetul Suceava. Aceasta localitate este prima atestata documentar in spatiul romanesc, in anul 1724.
In Lipoveni, oamenii spun ca traditia nu se pierde in comunitatea rusilor lipoveni. “Pentru noi Sfanta Liturghie este foarte importanta. In biserica femeile nu se amesteca cu barbatii. In semn de smerenie, femeile trebuie sa aiba capul acoperit, iar vestmantul [traditional] este obligatoriu. Pentru barbati, rubasca incheiata la gat este obligatorie. Ea este incinsa cu un brau multicolor cu canaf, numit pois. Femeile au un costum format din jacheta si fusta, aceasta este colorata si ornata la poale. Sfanta liturghie e in limba slavona. Numai noi, cei tineri, prin demersurile pe care le facem vom putea pastra traditiile mostenite de la stamosii nostri”, spune Angelica Boiciuc din Lipoveni, absolventa a Facultatii de Litere din cadrul universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, sectia rusa-italiana.

Primii crestini din lume

Istoria Moldovei este strans legata si de prezenta armenilor. Chiar daca in prezent numarul lor a scazut foarte mult, marturie ramin lacasele de cult construite de acestia de-a lungul timpului. “Daca nu veneau armenii in Romania, cred ca nu existau atatea biserici. Primii au venit acum aproape 10 secole in Moldova prin Hotin, Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Galati. Istoria bisericilor este la fel de veche ca si existenta armenilor in Romania. Pentru poporul armean biserica inseamna mult mai mult decat un simplu lacas de cult. Biserica inseamna locul unde ne-am pastrat limba, traditia si religia crestina. Este binecunoscut faptul ca armenii au fost primul popor din lume care s-a convertit la religia crestina, in anul 301. Asadar, biserica a jucat si joaca in continuare un rol major in viata spirituala, sociala din sanul comunitatii armene”, spune Zare Nazarian, presedintele Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Iasi si vicepresedinte al Uniunii Armenilor din Romania.
Ca si rusii lipoveni, cand se stabileau undeva, armenii construiau intai o biserica. Marturie stau cele doua biserici armenesti din Botosani, prima datand din anul 1350, iar a doua de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Biserica Armeana din Iasi, renovata in proportie de nouazeci la suta, constituie un exemplu de conservare a spiritului armean, a traditiei si credintei. “Este bine cunoscut faptul ca acolo unde a existat o comunitate armeana prima preocupare a fost sa se construiasca un mic lacas de cult. Avem biserici si manastiri foarte vechi. Din pacate, de-a lungul anilor numarul armenilor a tot scazut. Acest lucru a fost un mare handicap in ce priveste intretinerea acestor manastiri si biserici”, a mai precizat Nazarian.
Acum treizeci de ani, in judetul Iasi erau in jur de treizeci de mii de armeni. Astazi mai sunt aproximativ 100 de familii, marea majoritate fiind in varsta. Cu toate acestea, armenii au continuat sa fie aproape de biserica lor si, in lipsa unui preot din Iasi, au apelat la parintele Mandalian din Suceava. “De cel putin zece ani nu s-au mai tinut slujbe in biserica noastra, dar membrii comunitatii au beneficiat regulat de slujbe cu ajutorul parintelui Mandalian, care venea aici o data pe luna. Aceste slujbe aveau loc la Capela Armeana din incinta cimitirului Armenesc din Iasi”, afirma, cu parere de rau, Zare Nazarian.

http://diversitate.cji.ro/files/foto/Dumitru_%20Serban.pdf