Faceți căutări pe acest blog

Translate

Italiană Rusă Portugheză Olandeză Poloneză Engleză Franceză Spaniolă Germană

sâmbătă, 30 martie 2013

Despre lipovenii din Târgu Frumos – La masa dialogului


Nu cu mult timp în urmă - am fost la Târgu Frumos, Iaşi. Ştiut este faptul că, în acest târg, alături de majoritari, trăieşte şi o cumunitate de ruşi lipoveni. Numărul acestora sunt de peste 1.100. Pentru a afla mai multe despre viaţa ruşilor lipoveni de aici, despre ocupaţiile acestora, cât şi despre proiectele implementate la nivelul comunităţii, în ultima perioadă, am stat de vorbă cu Neculai Feodot, vicepreşedinte al Comuniăţii Ruşilor Lipoveni din Târgu Frumos. Redăm, mai jos, dialogul cu domnia sa.   


- Imediat ce am păşit în comunitatea ruşilor lipoveni am şi trecut pragul sediului comunităţii - un sediu foarte frumos, impunător, un proiect interesant. Ne puteţi argumenta?

- Proiectul a început în anul 2006, de fapt, este vorba despre un ansamblu de proiecte ale comunităţii ruşilor lipoveni, din întreaga ţară, care, împreună cu Guvernul României, respectiv fonduri de la guvern, treptat s-a creat diferite sedii în unele comunităţi. Unul dintre aceste sedii este şi la Târgu Frumos. Practic, a început în 2006, au fost câteva mici probleme cu constructorul, cum se mai întâmplă pe la noi prin ţară, dar, din fericire, între timp, lucrurile s-au reglat şi s-a reluat construcţia acestui sediu în 2010, iar în anul 2011, mai exact, în luna noiembrie, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost sfinţit.

- Să spunem că aveţi activităţi în incinta acestui sediu atât de frumos şi chiar vă rog să ne detaliaţi, căci - am putut vedea - până în sala în care am păşit foarte multe afişe care arată că aici s-a muncit.

- Da, suntem o comunitate activă. Încă de la sfinţirea sediului CRL, au început să se deruleze diverse activităţi. Mulţi dintre membrii comunităţii au făcut revelionul pe stil vechi în incinta sediului. Mai mult, au fost câteva proiecte social-umanitare, împreună cu diferiţi sponsori şi cu Asociaţia Culturală „Mir”, asociaţie pe care eu o şi coordonez şi care are ca scop - promovarea culturii, tradiţiilor, obiceiurilor ruşilor lipoveni. De asemenea, au fost activităţi culturale pe care le-a organizat comunitatea centrală. De exemplu, a fost un seminar legat de alfabetul chirilic, ziua culturii ruse a fost organizată în luna iunie şi multe alte activităţi: şedinţe ale comunităţii, întâlniri ale membrilor comunităţii cu diverşi producători agricoli, dat  fiind specificul comunităţii pe partea de legumicultură ş.a.m.d..

- Fiindcă aţi amintit de legumicultură, cu siguranţă, alături de această ocupaţie, etnicii ruşi lipoveni, de aci, mai au şi alte ocupaţii. Oferiţi-ne câteva detalii.

- 90 % dintre ei se ocupă cu legumicultura, muncesc pământul, dar - mai sunt şi câţiva oameni de afaceri, sunt şi profesori la şcoala generală, la liceu, care sunt din comunitate. Deci, celelalte ramuri în care comunitatea activează sunt comerţ, producţie şi educaţie – învăţământ.  Vorbim de cei care au rămas în localitate.

- Dacă aţi amintit de cei care au rămas în localitate, cu siguranţă - primii sunt bătrânii. Cum s-au arătat aceştia când au văzut că în sânul comuniţăţii a crescut un sediu atât de frumos?

- Au fost extremi de bucuroşi, foarte curioşi să-l viziteze, să vină la manifestări. Au acceptat şi au văzut că lucrurile se pot închega în jurul acestei case. Astfel - tradiţiile, obiceiurile se pot păstra. Au fost extrem de entuziasmaţi când şi-au văzut nepoţii cântând sau dansând pe scena acestui edificiu şi au fost foarte receptivi la ceea ce înseamnă activităţile comunităţii.

- În cele ce urmează, să ne spuneţi câţi membrii are comunitatea ruşilor lipoveni de aici şi aş vrea să ştiu dacă aveţi tineri plecaţi de aici la facultate, la Iaşi, la Cluj, la Bucureşti.

- Comunitatea are circa 1100 – 1200 de membri. Bineînţeles că există şi partea de oameni care a reuşit să iasă din munca pământului. Sunt foarte mulţi tineri care sunt studenţi, care au plecat în străinătate, medici, ingineri.

- Vorbiţi-ne, în cele ce urmează, despre „Mir”, asociaţia culturală pe care o coordonaţi.

- Asociaţia Culturală „Mir” are ca scop o parte complementară a ceea ce are CRL-ul. Fiind o filială a comunităţii centrale, comunicarea cu Bucureştiul, chiar dacă acum este destul de facilă prin internet şi telefonie, sunt unele lucruri birocratice care se fac mai greu, dat fiind faptul că ei au un buget din bani publici. Aşadar, paşii birocratici câteodată pot fi mai greoi. Am încercat să suplimentăm activităţile pe care le face comunitatea, atrăgând diverşi sponsori, prin intermediul asociaţiei. Astfel, am creat câteva mici proiecte. De exemplu - „De la suflet la suflet”. Un important om de afaceri, etnic de-al nostru, a spus că - vrea să doneze, să facă pachete pentru ca de Crăciun şi de Sf. Neculai, pe stil vechi – copiii, respectiv bătrânii să poată beneficia de astfel de cadouri. Pentru copii a fost făcut de Crăciun şi a fost coordonat de comunitatea centrală şi am ajutat şi noi, iar pentru bătrâni, cu ajutorul comunităţii centrale, am realizat un proiect, coordonat de Asociaţia Culturală „Mir”. S-a făcut o anchetă şi avem în jur de 20 de bătrâni care nu au copii sau copiii lor sunt plecaţi şi nu au mijloace materiale consistente sau nu au aproape deloc. Aceştia au muncit pământul toată viaţa - nici pensia de la C.A.P. nu o au unii dintre ei. În acest context, am încercat să venim, fiind sărbătorile şi iarna foarte grea, cu un mic cadou, de Sf. Neculai, cât şi de Crăciun. Repet, de Crăciun, copiii au venit cu o serbare, cu cântece, cu poezii, cu dansuri şi a venit Moş Crăciun care le-a oferit câte-un cadou din partea comunităţii centrale şi din partea câtorva sponsori locali.

- Aş vrea să ştiu - aţi spus că la nivelul comunităţii sunt 1.100 de etnici - dacă aici, la şcolile din Tg. Frumos se predă limba rusă pentru aceştia, dar şi pentru majoritari.

- Se predă limba rusă, sunt trei profesori care predau, doi de la liceu, unul de la şcoala generală, sunt clase special create, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean.

- Când am intrat în sediu, am putut observa, în partea dreaptă, bustul lui Serghei Esenin. A fost o manifestare dedicată lui Serghei Esenin sau v-aţi gândit dvs. să realizaţi un bust al unui mare poet rus. De unde ideea aceasta?

- Ideea este a comunităţii centrale, sfătuindu-se şi cu noi, să fie un bust al cuiva reprezentativ. Şi -  fiind o casă de cultură, nu putea fi reprezentată decât un om de cultură. La început, au fost câteva variante, iar apoi s-a ales varianta unuia dintre cei mai mari poeţi ruşi, poate cel mai mare poet rus, Serghei Esenin.

- Ce alte variante au mai fost? Că ... în Rusia sunt poeţi mari ... genii multe.

- Într-adevăr, avem expuse, la etaj, portrete ale mai multor personalităţi ruse, scriitori şi oameni de ştiinţă. Ideea mea a fost ca bostul să apaţină lui F.M. Dostoievski - pentru că este un om cu barbă, care repezintă şi tradiţia noastră şi comunitatea, dar poate este mai greu de realizat un bust al unui om mai impunător. Şi Soljeniţân era o variantă a mea. Dar - acestea au fost sugestiile mele. Poate că lor le-a fost mai uşor să realizeze bustul lui Serghei Esenin! Într-adevăr, cultura rusă este de o dimensiune extraordinară. La etaj - avem portrete ale lui Tolstoi, Puşkin şi mulţi alţi oameni de cultură reprezentativi pentru Rusia.

- Perspective?

- Activităţile pe care le-am început în ultima perioadă să devină o tradiţie şi, bineînţeles, să venim cu activităţi noi. Ne dorim o implicare şi mai intensă a tineretului, ei deja au creat câteva grupe de dans, câteva grupe de cântec, lucruri care s-au întâmplat odată cu deschiderea acestui sediu. Aşadar, începe să se creeze un liant, o legătură, un punct de întâlnire, pentru păstrarea şi promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor lipovenilor şi a culturii ruse, de unde provenim şi de unde am venit cu aproape 400 de ani în urmă.

- Fiindcă aţi amintit de tineri, să ne spuneţi dacă sunt strânşi în grupuri folclorice, cum se numesc acestea, sunt grupul tinerilor, grupul celor mai în vârstă? Vă întreb acest lucru pentru că - la Focuri, judeţul Iaşi, în comunitatea de acolo - am întâlnit grupul tinerilor, grupul bătrânilor.

- Există trei grupuri de tineri, în general, pe partea de cântec, dar a fost şi partea de dans. Au făcut câteva manifestări, mai ales când a fost ziua culturii ruse, a fost o pregătire intensă, zilnică. În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, este o chestiune puţin mai delicată, în sensul că aceştia sunt mai greu de adunat. Activitatea agricolă îi împiedică să se adune mai ales vara, primăvara, toamna. În această iarnă, se încearcă să se creeze un nucleu, să se păstreze anumite cântece pe care doar cei mai în vârstă le ştiu, astfel încât - să nu se piardă odată cu trecerea acestora în lumea celor drepţi.

- Tocmai acest lucru voiam eu să-l evidenţiez. Să vă apropiaţi mai mult de bătrânii pe care îi aveţi pentru că ei au în spate timpurile de altădată.

- Da, există o astfel de iniţiativă, sperăm ca în această iarnă să se pună în practică. Doamna profesor Marfa Parfimon este cea care a venit cu ideea şi cea care vrea să pună în aplicare acest proiect. Să sperăm că va reuşi şi că - bătrânii vor găsi resursa interioară necesară păstrării acestor tradiţii.

- Am putut constata că sunteţi şi consilier local. Cum comunicaţi cu liderii autorităţilor locale, căci sunteţi o comunitate destul de importantă?

- Comunicarea este una foarte bună, actualul primar a avut şi sprijinul comunităţii în alegerile care au trecut. Am realizat o schimbare pe care noi am crezut-o necesară în acest oraş. Timpul pe care l-am petrecut cu noua administraţie este destul de scurt, dar lucrurile nu sunt potrivnice, nu sunt probleme, ci avem idei şi proiecte pe care, cu siguranţă, le vom pune în aplicare.

- Nu pot decât să vă mulţumesc şi în următoarea perioadă să ne reîntâlnim la un eveniment pe care îl organizaţi aici în incinta acestui frumos sediu al comunităţii ruşilor lipoveni din Tg. Frumos.

-        Cu mare drag vă aşteptăm şi, cu siguranţă, vă vom face o invitaţie pentru următorul eveniment care va avea loc în acest sediu

-        Să conchidem prin a adresa un salut, un gând ruşilor lipoveni din Tg. Frumos, dar şi ruşilor lipoveni din întreaga Moldovă pentru că Radio România Iaşi se ascultă în cele opt judeţe ale Moldovei şi nu numai.

-        Da, bineînţeles că Radio România Iaşi are o arie extinsă de auditori, inclusiv pe internet sunt persoane care ascultă Radio România Iaşi - deci mesajul meu va ajunge în cele mai îndepărtate colţuri ale pământului. Ruşilor lipoveni le doresc multă sănătate, multă putere de muncă şi, lucrul cel mai important, să îşi păstreze tradiţiile, obiceiurile. Să se ajute între ei, bineînţeles respectându-i şi pe ceilalţi din jur.
Apărut în "Kitej-Grad" - Revistă lunară de cultură. NR. 1-2 (169-170) - IANUARIE-FEBRUARIE 2013