Nu
cu mult timp în urmă - am fost la Târgu Frumos, Iaşi. Ştiut este faptul că, în
acest târg, alături de majoritari, trăieşte şi o cumunitate de ruşi lipoveni.
Numărul acestora sunt de peste 1.100. Pentru a afla mai multe despre viaţa
ruşilor lipoveni de aici, despre ocupaţiile acestora, cât şi despre proiectele
implementate la nivelul comunităţii, în ultima perioadă, am stat de vorbă cu
Neculai Feodot, vicepreşedinte al Comuniăţii Ruşilor Lipoveni din Târgu Frumos.
Redăm, mai jos, dialogul cu domnia sa.
-
Imediat ce am păşit în comunitatea ruşilor lipoveni am şi trecut pragul
sediului comunităţii - un sediu foarte frumos, impunător, un proiect
interesant. Ne puteţi argumenta?
- Proiectul a început în
anul 2006, de fapt, este vorba despre un ansamblu de proiecte ale comunităţii
ruşilor lipoveni, din întreaga ţară, care, împreună cu Guvernul României,
respectiv fonduri de la guvern, treptat s-a creat diferite sedii în unele
comunităţi. Unul dintre aceste sedii este şi la Târgu Frumos. Practic, a
început în 2006, au fost câteva mici probleme cu constructorul, cum se mai
întâmplă pe la noi prin ţară, dar, din fericire, între timp, lucrurile s-au
reglat şi s-a reluat construcţia acestui sediu în 2010, iar în anul 2011, mai
exact, în luna noiembrie, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost sfinţit.
-
Să spunem că aveţi activităţi în incinta acestui sediu atât de frumos şi chiar
vă rog să ne detaliaţi, căci - am putut vedea - până în sala în care am păşit
foarte multe afişe care arată că aici s-a muncit.
- Da, suntem o
comunitate activă. Încă de la sfinţirea sediului CRL, au început să se deruleze
diverse activităţi. Mulţi dintre membrii comunităţii au făcut revelionul pe
stil vechi în incinta sediului. Mai mult, au fost câteva proiecte
social-umanitare, împreună cu diferiţi sponsori şi cu Asociaţia Culturală
„Mir”, asociaţie pe care eu o şi coordonez şi care are ca scop - promovarea
culturii, tradiţiilor, obiceiurilor ruşilor lipoveni. De asemenea, au fost
activităţi culturale pe care le-a organizat comunitatea centrală. De exemplu, a
fost un seminar legat de alfabetul chirilic, ziua culturii ruse a fost
organizată în luna iunie şi multe alte activităţi: şedinţe ale comunităţii,
întâlniri ale membrilor comunităţii cu diverşi producători agricoli, dat fiind specificul comunităţii pe partea de
legumicultură ş.a.m.d..
-
Fiindcă aţi amintit de legumicultură, cu siguranţă, alături de această
ocupaţie, etnicii ruşi lipoveni, de aci, mai au şi alte ocupaţii. Oferiţi-ne
câteva detalii.
- 90 % dintre ei se
ocupă cu legumicultura, muncesc pământul, dar - mai sunt şi câţiva oameni de
afaceri, sunt şi profesori la şcoala generală, la liceu, care sunt din
comunitate. Deci, celelalte ramuri în care comunitatea activează sunt comerţ,
producţie şi educaţie – învăţământ.
Vorbim de cei care au rămas în localitate.
-
Dacă aţi amintit de cei care au rămas în localitate, cu siguranţă - primii sunt
bătrânii. Cum s-au arătat aceştia când au văzut că în sânul comuniţăţii a
crescut un sediu atât de frumos?
- Au fost extremi de
bucuroşi, foarte curioşi să-l viziteze, să vină la manifestări. Au acceptat şi
au văzut că lucrurile se pot închega în jurul acestei case. Astfel -
tradiţiile, obiceiurile se pot păstra. Au fost extrem de entuziasmaţi când
şi-au văzut nepoţii cântând sau dansând pe scena acestui edificiu şi au fost
foarte receptivi la ceea ce înseamnă activităţile comunităţii.
-
În cele ce urmează, să ne spuneţi câţi membrii are comunitatea ruşilor lipoveni
de aici şi aş vrea să ştiu dacă aveţi tineri plecaţi de aici la facultate, la
Iaşi, la Cluj, la Bucureşti.
- Comunitatea are circa
1100 – 1200 de membri. Bineînţeles că există şi partea de oameni care a reuşit
să iasă din munca pământului. Sunt foarte mulţi tineri care sunt studenţi, care
au plecat în străinătate, medici, ingineri.
-
Vorbiţi-ne, în cele ce urmează, despre „Mir”, asociaţia culturală pe care o
coordonaţi.
- Asociaţia Culturală
„Mir” are ca scop o parte complementară a ceea ce are CRL-ul. Fiind o filială a
comunităţii centrale, comunicarea cu Bucureştiul, chiar dacă acum este destul
de facilă prin internet şi telefonie, sunt unele lucruri birocratice care se
fac mai greu, dat fiind faptul că ei au un buget din bani publici. Aşadar,
paşii birocratici câteodată pot fi mai greoi. Am încercat să suplimentăm
activităţile pe care le face comunitatea, atrăgând diverşi sponsori, prin
intermediul asociaţiei. Astfel, am creat câteva mici proiecte. De exemplu - „De
la suflet la suflet”. Un important om de afaceri, etnic de-al nostru, a spus că
- vrea să doneze, să facă pachete pentru ca de Crăciun şi de Sf. Neculai, pe
stil vechi – copiii, respectiv bătrânii să poată beneficia de astfel de
cadouri. Pentru copii a fost făcut de Crăciun şi a fost coordonat de
comunitatea centrală şi am ajutat şi noi, iar pentru bătrâni, cu ajutorul
comunităţii centrale, am realizat un proiect, coordonat de Asociaţia Culturală
„Mir”. S-a făcut o anchetă şi avem în jur de 20 de bătrâni care nu au copii sau
copiii lor sunt plecaţi şi nu au mijloace materiale consistente sau nu au
aproape deloc. Aceştia au muncit pământul toată viaţa - nici pensia de la
C.A.P. nu o au unii dintre ei. În acest context, am încercat să venim, fiind
sărbătorile şi iarna foarte grea, cu un mic cadou, de Sf. Neculai, cât şi de Crăciun.
Repet, de Crăciun, copiii au venit cu o serbare, cu cântece, cu poezii, cu
dansuri şi a venit Moş Crăciun care le-a oferit câte-un cadou din partea
comunităţii centrale şi din partea câtorva sponsori locali.
-
Aş vrea să ştiu - aţi spus că la nivelul comunităţii sunt 1.100 de etnici -
dacă aici, la şcolile din Tg. Frumos se predă limba rusă pentru aceştia, dar şi
pentru majoritari.
- Se predă limba rusă,
sunt trei profesori care predau, doi de la liceu, unul de la şcoala generală,
sunt clase special create, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean.
-
Când am intrat în sediu, am putut observa, în partea dreaptă, bustul lui
Serghei Esenin. A fost o manifestare dedicată lui Serghei Esenin sau v-aţi
gândit dvs. să realizaţi un bust al unui mare poet rus. De unde ideea aceasta?
- Ideea este a
comunităţii centrale, sfătuindu-se şi cu noi, să fie un bust al cuiva
reprezentativ. Şi - fiind o casă de
cultură, nu putea fi reprezentată decât un om de cultură. La început, au fost
câteva variante, iar apoi s-a ales varianta unuia dintre cei mai mari poeţi
ruşi, poate cel mai mare poet rus, Serghei Esenin.
-
Ce alte variante au mai fost? Că ... în Rusia sunt poeţi mari ... genii multe.
-
Într-adevăr,
avem expuse, la etaj, portrete ale mai multor personalităţi ruse, scriitori şi
oameni de ştiinţă. Ideea mea a fost ca bostul să apaţină lui F.M. Dostoievski -
pentru că este un om cu barbă, care repezintă şi tradiţia noastră şi
comunitatea, dar poate este mai greu de realizat un bust al unui om mai
impunător. Şi Soljeniţân era o variantă a mea. Dar - acestea au fost sugestiile
mele. Poate că lor le-a fost mai uşor să realizeze bustul lui Serghei Esenin!
Într-adevăr, cultura rusă este de o dimensiune extraordinară. La etaj - avem
portrete ale lui Tolstoi, Puşkin şi mulţi alţi oameni de cultură reprezentativi
pentru Rusia.
-
Perspective?
- Activităţile pe care
le-am început în ultima perioadă să devină o tradiţie şi, bineînţeles, să venim
cu activităţi noi. Ne dorim o implicare şi mai intensă a tineretului, ei deja
au creat câteva grupe de dans, câteva grupe de cântec, lucruri care s-au
întâmplat odată cu deschiderea acestui sediu. Aşadar, începe să se creeze un
liant, o legătură, un punct de întâlnire, pentru păstrarea şi promovarea
obiceiurilor şi tradiţiilor lipovenilor şi a culturii ruse, de unde provenim şi
de unde am venit cu aproape 400 de ani în urmă.
-
Fiindcă aţi amintit de tineri, să ne spuneţi dacă sunt strânşi în grupuri
folclorice, cum se numesc acestea, sunt grupul tinerilor, grupul celor mai în
vârstă? Vă întreb acest lucru pentru că - la Focuri, judeţul Iaşi, în
comunitatea de acolo - am întâlnit grupul tinerilor, grupul bătrânilor.
- Există trei grupuri
de tineri, în general, pe partea de cântec, dar a fost şi partea de dans. Au
făcut câteva manifestări, mai ales când a fost ziua culturii ruse, a fost o
pregătire intensă, zilnică. În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, este o chestiune
puţin mai delicată, în sensul că aceştia sunt mai greu de adunat. Activitatea
agricolă îi împiedică să se adune mai ales vara, primăvara, toamna. În această
iarnă, se încearcă să se creeze un nucleu, să se păstreze anumite cântece pe
care doar cei mai în vârstă le ştiu, astfel încât - să nu se piardă odată cu
trecerea acestora în lumea celor drepţi.
-
Tocmai acest lucru voiam eu să-l evidenţiez. Să vă apropiaţi mai mult de
bătrânii pe care îi aveţi pentru că ei au în spate timpurile de altădată.
- Da, există o astfel
de iniţiativă, sperăm ca în această iarnă să se pună în practică. Doamna
profesor Marfa Parfimon este cea care a venit cu ideea şi cea care vrea să pună
în aplicare acest proiect. Să sperăm că va reuşi şi că - bătrânii vor găsi
resursa interioară necesară păstrării acestor tradiţii.
-
Am putut constata că sunteţi şi consilier local. Cum comunicaţi cu liderii
autorităţilor locale, căci sunteţi o comunitate destul de importantă?
- Comunicarea este una
foarte bună, actualul primar a avut şi sprijinul comunităţii în alegerile care
au trecut. Am realizat o schimbare pe care noi am crezut-o necesară în acest
oraş. Timpul pe care l-am petrecut cu noua administraţie este destul de scurt,
dar lucrurile nu sunt potrivnice, nu sunt probleme, ci avem idei şi proiecte pe
care, cu siguranţă, le vom pune în aplicare.
-
Nu pot decât să vă mulţumesc şi în următoarea perioadă să ne reîntâlnim la un
eveniment pe care îl organizaţi aici în incinta acestui frumos sediu al
comunităţii ruşilor lipoveni din Tg. Frumos.
-
Cu mare drag vă aşteptăm şi, cu
siguranţă, vă vom face o invitaţie pentru următorul eveniment care va avea loc
în acest sediu
-
Să
conchidem prin a adresa un salut, un gând ruşilor lipoveni din Tg. Frumos, dar
şi ruşilor lipoveni din întreaga Moldovă pentru că Radio România Iaşi se
ascultă în cele opt judeţe ale Moldovei şi nu numai.
-
Da, bineînţeles că Radio România Iaşi
are o arie extinsă de auditori, inclusiv pe internet sunt persoane care ascultă
Radio România Iaşi - deci mesajul meu va ajunge în cele mai îndepărtate colţuri
ale pământului. Ruşilor lipoveni le doresc multă sănătate, multă putere de
muncă şi, lucrul cel mai important, să îşi păstreze tradiţiile, obiceiurile. Să
se ajute între ei, bineînţeles respectându-i şi pe ceilalţi din jur.
