Cateva incursiuni prin lumea spirituala a lui Velimir Hlebnikov, un tip modest, un tip care nu si-a dorit niciodata materialul "globului pamantesc", ci s-a declarat presedinte al acestuia.
"Dintr-un sac
Au cazut niste lucruri pe jos.
Lumea, gandesc eu,
E doar
Tainica gluma
Ce s-a pastrat
Pe chipul unui spanzurat".
sau:
"Priviti! se intind buze flamande
Si trag cu pofta din sicriul lui Verlaine
Mortul racneste:
Vai, vai, vai!
Ii primesc in vizita pe domnii hoti
Incepand cu prima scriere de dinainte de moarte.
Dar acum sunt ocupat cu moartea, domnii mei.
Mi s-a sfarsit maniera.
Mergeti la vecini!
De la musique."
Cu siguranta ca suntem aruncati in inconfort atunci cand vedem aceste cuvinte, insa suntem obligati sa parasim textul, sa-l credem ilizibil. Nu facem fata a intelege acest text. Este adevarat ca e o noua ordine poe(i)tica!?!
