Faceți căutări pe acest blog

Translate

Italiană Rusă Portugheză Olandeză Poloneză Engleză Franceză Spaniolă Germană

marți, 16 septembrie 2014

Despre - Flămânzi, bogată vatră etnofolclorică - în emisiunea Tradiții de joi, 18 septembrie 2014, h. 21 și 3 minute - 22

Joi, 18 septembrie 2014, ora 21 și 3 minute, vă invit la o nouă întâlnire cu tradițiile neamului - pe toate frecvențele RADIO IAȘI - AM 1053 KHz, FM 96,3 ȘI 90,8 MHz!
 
 Flămânziul este recunoscut în întreaga țară, în primul rând, prin Răscoala țărănească din anul 1907. Apoi, astăzi, Flămânziul este cunoscut în zona Moldovei, și nu numai, prin intermediul Ansamblului Folcloric Trei Generații. Ansamblul poartă numele primei formații de dansuri care a fost înființată în localitate în anul 1948. Este coordonat de către Mihai Atodiresei, director al Casei de Cultură “Nicolae Severeanu” din Flămânzi. Distincte, în cadrul ansamblului, sunt grupurile folclorice, femeiesc și bărbătesc – Codreanca și Stejarii, dar un rol aparte, la diferitele spectacole pe care le susțin, în toată țara, îl au și tinerele interpete de muzică populară din localitate – Andra Chihaia, Brândușa Codreanu, Adriana Popovici, Loredana Cuibari, Loredana Călin, Gabriela Pintrijel, respectiv Iustina Irimia. Unele dintre acestea au preluat din melodiile populare pe care le cânta altădată la petrecerile sătești, dar și la festivalurile folclorice naționale, vestitul rapsod popular Alecu Crudu din satul Prisacani. Moșu Alecu Crudu are 91 de ani și de copil a îndrăgit folclorul muzical.
 
 Grupul Folcloric Femeiesc - Codreanca din Flămânzi, Botoșani
 
Ansamblul Folcloric Trei Generații din Flămânzi, Botoșani
 
A impresionat pe renumiții folcloriști ai țării
 
De-a lungul anilor, rapsodul popular Alecu Crudu a participat cu solzul de pește, fluierul ciobănesc și solo voce la foarte multe festivaluri. De exemplu, în anul 1970, a participat la Festivalul „Ghiocelul de argint” de la Botoșani. La acest eveniment a obținut premiul I cu cântecul satiric M-o pus dracul să mă-nsor. În anul 1973 a participat la Festivalul folcloric al rapsozilor populari “Petrea Crețu Solcan” de la Brăila, festival prezidat de către renumita folcloristă Emilia Comișel. La acest festival, rapsodul popular Alecu Crudu, a obținut premiul I. A impresionat publicul și juriul cu balada, compusă chiar de el, Crima de la Zlătunoaia, dar și cu cântecul M-o pus dracul să mă-nsor.
Practic, acestea sunt subiectele pe care le discutăm în emisiunea Tradiții din ziua de 18 septembrie 2014, începând cu ora 21 și 3 minute. Ca o concluzie la aceste subiecte, intersante spunem noi, revenim asupra câtorva cuvinte ale d-lui prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru – cel care, în urmă cu ceva timp, despre rapsozii populare spunea că – “în spațiul românesc, adevărații raposozi se manifestă rar în afara zonelor pe care le reprezintă. Ei cântă la petrecerile sătești, cântă în timp ce lucrează, cântă în familie și chiar în singurătate. Cântă de bucurie, cântă de supărare, cântă de dor, cântă de revoltă, cântă despre tot și toate cele ce se circumscriu vieții lor. Rapsozii sunt, așadar, cântăreți vocali și instrumentiști, înzestrați cu sensibilitate și alese calități interpretative, care transmit prin vremuri comoara creațiilor noastre populare. Cei talentați își pun amprenta asupra pieselor pe care le colportează, cizelând necontenit nestematele moștenirii folclorice”.
 
Rapsodul popular Alecu Crudu din Prisacani/Flămânzi la 91 de ani

duminică, 31 august 2014

Locuri binecuvântate ... prin România

Rromii și potcovăritul
 
Pe oriunde ai ajunge, prin țărișoara noastră, întâlnești oameni deschiși, comunicativi. Despre aceștia și despre viața lor s-a punctat în câteva emisiuni radio din ultima săptămână a lunii august. De exemplu, în emisiunea - Viața rromilor - din ziua de luni, 25 august 2014, începând cu ora 20 și 30 de minute (RADIO IAȘI AM și FM) am poposit în comunitatea etnicilor rromi din comuna Mitocu Dragomirnei, județul Suceava. Aici, am vorbit despre potcovărit, un meșteșug, aproape, pe cale de dispariție. Sau ... cine știe? Dialogul, picant de altfel, a fost realizat în atelierul unde se fac potcoavele și unde se potcovesc caii. Interesant a fost că, potcovarul, al cărui nume este Mihai Grosu, chiar potcovea un cal al unei familii de lipoveni, lepovenii o altă minoritate din Comuna Mitocu Dragomirnei. Aceștia locuiesc, de câteva sute de ani, în satul Lipoveni (1724), sat component al comunei.

Lipovenii - legumicultura și biserica 

Pe de altă parte, în emisiunea - Comunități etnice - Ruși Lipoveni (RADIO IAȘI AM și FM), din ziua de miercuri, 27 august a.c., ora 20 și 30, a fost prezentată viața lipovenilor din satul Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei și Focuri, județul Iași. Ocupația de bază a lipovenilor din cele două comunități este legumicultura, dar - știut este faptul că - apropierea de sfânta biserică, pentru orice lipovean, constituie viața însăși. Fără biserică ... nu poate fi conceput traiul lipovenilor.

 
Biserica Rușilor Lipoveni din Focuri, județul Iași

Manastirea Dragomirna - împletirea tradiției cu biserica

De remarcat că, în comuna Mitocu Dragomirnei se află o manastire pe care trebuie să o viziteze orice român. Concret, manastirea - "se înalţă ca un arbore în timp, între ziduri de cetate. Zidită parcă pentru a înfrunta înălţimile, în cautare de mai multă lumină în apropierea codrilor, umbrită de o perdea de brazi şi oglindită maiestuos în apa lacului din apropiere, acest lăcaş de închinare, prin vechimea sa, prin originalitatea stilului, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin pitoresc, trezeşte admiraţia fiecărui vizitator, astfel că în faţa ei evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi omul de artă", după cum putem citi pe site-ul acesteia - http://manastireadragomirna.ro/ . Interesant este faptul că - de acest loc binecuvântat de divinitate - este legat  numele lui Anastasie Crimca. Născut pe la 1560, Suceava și decedat la 19 ianuarie 1629, de asemenea Suceava. Anastasie Crimca a fost mitropolit al Moldovei și unul dintre oamenii de cultură de la cumpăna secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.      
Biserica Mănăstirii Dragomirna, ctitorie a lui Anastasie Crimca

Tradițiile din Bucovina în zestrea a două ansambluri folclorice din Rădăuți
În emisiunea Tradiții - de joi, 28 august 2014, ora 21 și 3 minute, a fost reflectată activitatea a două importante instituții de cultură din Rădăuți. Concret, este vorba despre casa Municipală de Cultură și Clubul Copiilor din Rădăuți. Invitați la dialog au fost directorii acestor instituții, Ovidiu Foca și Dumitru Pomohaci. În centrul atenției au fost cele două ansambluri folclorice care activează în cadrul celor două instituții - Florile Bucovinei și Ciobanașul. Ca o concluzie la toate acestea, evidentă fiind prezența tradiției în sânul fiecărei etnii, dar și la majoritari, conchidem - tadiția este cea care ne oferă identitate și creează identități. Este ceva ce ne însoțește de la naștere până la mormânt. Dacă ne dăm seama de acest însoțitor, cu atât mai bine, pentru că știm de unde venim și unde mergem.

Powered By Blogger