Dragostea pentru patrie și folclor, reflectată în cântecul popular și scrieri autentice… de către Mariana Căueșteanu Răciulă - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 23.02.2022)

Deschidem ediția de astăzi a emisiunii Tradiții cu melodia populară – M-am dus cu badea la moară - în interpretarea Marianei Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, Comuna Șcheia, județul Iași.

Mariana Căueșteanu Răciulă este invitata emisiunii de astăzi și până la ora 22 vorbim despre originile Domniei Sale, cu accent pe dragostea pentru străbuni; despre primele două albume de muzică populară: Amară străinătate și Fă omule o faptă bună; conturând, apoi, o imagine a volumului de versuri – Drumuri în Arcadia; pentru ca imediat să ne vorbească despre ultimele înregistrări, în număr de șase, melodii populare care ating cele mai sensibile corzi ale inimilor noastre, iar – înspre finalul dialogului – ne creionează un tablou al romanului – Zbor cu aripi frânte, dar și a altui volum de versuri intitulat – Dincolo de zare, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura StudIS din Iași.

Acestea sunt subiectele pe care le dezbatem – până la ora 22 – cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, un nume al muzicii populare din Ținutul Iașilor, și nu numai… convingându-vă de acest aspect pe parcursul ediției de astăzi a emisiunii Tradiții.

Dragi prieteni, din prima intervenție audio pe care o difuzăm cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă aflăm amănunte despre originile familiei Domniei Sale, cu accent pe activitatea artistică, amintindu-ne și primele două proiecte editoriale audio, vorbindu-ne și despre viața pe care a trăit-o și o trăiește departe de casă, dar creionându-ne și o imagine a ceea ce se întâmplă, astăzi, atunci când revine, cu nostalgie și răbdare, prin locurile de origine, punctându-ne, de altfel, frânturi despre viața satului.

În cele ce urmează, Mariana Căueșteanu Răciulă ne vorbește despre volumul de versuri – Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS. Despre versurile din volumul de față, regretatul critic de artă Mihai Păstrăguș susține: autoarea distinge cu claritate construcția poetică de cea muzicală, deși au avut o geneză comună. Evoluția istorică a adăugat fiecărui domeniu particularități distincte. Poeta pleacă de la starea de fapt: poezia sa îmbină clasicul, tradiția cu modernul, cu inovația personală. Deși încearcă uneori să dea fibrei poetice o înfățișare clasică, tradițională, limbajul contemporan o reține, o face să devieze, motiv pentru care rima, cândva determinantă în poezie, nu se potrivește perfect cu expresia de limbaj, dar autoarea are un ritm intern salvator al construcției poetice, care e urmărit pas cu pas să dea semnificația semantică potrivită, are un instinct al echilibrului pe care știe să-l utilizeze la momentul oportun. De aceea versurile sale curg firesc într-o direcție și pe un stil, am spune arcadian – (n.n. cu trimitere la titlul volumului) – de vers liber cu inflexiuni contemporane și sonorități cu potențial muzical, stârnindu-ne interesul lecturii volumului.

Dragi prieteni, din volumul Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS, astăzi, cu voia autorului, redăm – Părinții mei... Părinții mei, din cerul sfânt/ Eu azi vă cânt;/ Vă cânt de dor și de durere/ Că ați plecat fără de vreme; Din cer de sus,/ Privind la noi vă bucurați/ Că azi ne vedeți adunați/ Pe toți cinci frați./ Cu dragostea înveșmântați;

Tăicuță dragă!/ Azi, cerul s-a deschis/ Și-o lacrimă de pe obrazul tău a curs/ De bucurie, că cea mai mică-ți fată,/ Cântă acum cu drag la lumea toată;

Măicuță dragă!/ Tu ne-ai crescut, ne-ai învățat,/ Cei șapte ani de-acasă ni i-ai dat./ Oriunde soarta-n lume ne va duce/ Cu fală că suntem români om zice;

Mă-nchin la voi/ La cer și la pământ,/ La oamenii care m-ascultă azi cum cânt/ Și jur că voi fi mai des de-acuma împreună/ voi, toți cei dragi...

Dragi prieteni, apoi… invitata ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă ne conturează o imagine a ultimelor melodii populare pe care  le-a înregistrat, nu demult, de data aceasta cu reprezentanții actului muzical din Ținutul Vasluiului, profesioniști desăvârșiți... pe care-i salutăm și-i așteptăm pe calea undelor Radio Iași, în emisiunea noastră.

Mariana Căueșteanu Răciulă, astăzi, în emisiunea Tradiții, ne creionează o imagine a strămoșilor Domniei Sale, spunându-ne că aceștia au fost, sunt și vor fi reper pentru urmași.

Invitata noastră ne amintește și despre temele pe care le surprinde în melodiile populare pe care le interpretează cu talent, pasiune, pricepere și răbdare.

După cum bine știți din firul desfășurătorului ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, invitată la microfonul Radio Iași o avem pe interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, comuna Șcheia, Județul Iași.

În următoarele minute, invitata noastră ne vorbește despre romanul Zbor cu aripi frânte, în două volume, carte care a văzut lumina tiparului la Iași, în anul 2020, la Editura StudIS, aducându-ne amănunte despre un capitol din roman, capitol dedicat primului dascăl care a jucat un rol major în viața copilului Ilenuța (n.n. - erou în capitolul dedicat dascălului) – pentru că, nu-i așa? – „fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit”, după cum spune Ion Heliade Rădulescu, mare învățat, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

De la invitata noastră mai audiem explicații ale titlurilor – roman și volum de versuri – Zbor cu aripi frânte și Dincolo de zare, ambele văzând lumina tiparului la Editura StudIS din Iași, primul în anul 2019, iar volumul de versuri, în anul 2021.

În speranța că v-am stârnit interesul cu invitatul ediției, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, vă invit ca diseară, începând cu ora 21 și 3 minute… să fiți alături de Radio Iași, urrmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online, în orice colț al universului, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

          Text: Dumitru ȘERBAN

Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, „devoratoare de suflete şi sacrificiu uman” – Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 23.02.2022)

O să vi se pară că este o poveste care ţine de domeniul science fiction, la prima vedere, dar este o poveste reală, autentică, puţin mediatizată şi ţinută ascunsă sute de ani, trăită de suflete nevinovate, victimele schismei din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea.

Modelul sacrificiului, pentru credinţă şi mânturie, este reprezentat de către protopopul Avvakum Petrovici, care şi-a dat viaţa, fiind ars pe rug, pentru ideologiile îmbrăţişate, fiind un model de jertfire şi pentru alte 20.000 de suflete, care au murit în situaţii asemănătoare, find martiri, pentru credinţă şi neam.

Mai multe informaţii despre acest subiect, aflaţi doar ascultând emisiunea dedicată Comunităţii Starovere din România, de astăzi, miercuri, 23 februarie, începând cu ora 20 şi 30 de minute, pe toate frecvenţele Radio Iaşi.

Unul dintre invitaţii la dialog este profesor universitar, doctor în filologie, Feodor Chirilă, care, preocupat de Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma cercetărilor întreprinse a dedicat pagini întregi temei, dând la lumina tiparului cartea – Protopop Avvakum Petrovici – conducător şi ideolog al mişcării ruşilor staroveri, apărută la Bucureşti, în anul 2013, fiind atât coordonatorul lucrării, cât şi autor, alături de o echipă care a tratat acelaşi subiect.

Despre aceeși temă, audiem detalii concrete și de la Berty Neumann - membru al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea. Concret, domnia sa, ne vorbește despre - Protopopul Avvakum și Staroverii.

În contextul acestui subiect, Berty Neumann ne recită și poezia Exodul, scrisă de către poetul Nichita Danilov (starover, originar din satul Climăuți, comuna Mușenița, Județul Suceava), poezie care reflectă prigoana credincioșilor de rit vechi din secolul al XVII-lea.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute - până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim, online, în orice colț al universului - AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN