Dragostea pentru patrie și folclor, reflectată în cântecul popular și scrieri autentice… de către Mariana Căueșteanu Răciulă - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 23.02.2022)

Deschidem ediția de astăzi a emisiunii Tradiții cu melodia populară – M-am dus cu badea la moară - în interpretarea Marianei Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, Comuna Șcheia, județul Iași.

Mariana Căueșteanu Răciulă este invitata emisiunii de astăzi și până la ora 22 vorbim despre originile Domniei Sale, cu accent pe dragostea pentru străbuni; despre primele două albume de muzică populară: Amară străinătate și Fă omule o faptă bună; conturând, apoi, o imagine a volumului de versuri – Drumuri în Arcadia; pentru ca imediat să ne vorbească despre ultimele înregistrări, în număr de șase, melodii populare care ating cele mai sensibile corzi ale inimilor noastre, iar – înspre finalul dialogului – ne creionează un tablou al romanului – Zbor cu aripi frânte, dar și a altui volum de versuri intitulat – Dincolo de zare, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura StudIS din Iași.

Acestea sunt subiectele pe care le dezbatem – până la ora 22 – cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, un nume al muzicii populare din Ținutul Iașilor, și nu numai… convingându-vă de acest aspect pe parcursul ediției de astăzi a emisiunii Tradiții.

Dragi prieteni, din prima intervenție audio pe care o difuzăm cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă aflăm amănunte despre originile familiei Domniei Sale, cu accent pe activitatea artistică, amintindu-ne și primele două proiecte editoriale audio, vorbindu-ne și despre viața pe care a trăit-o și o trăiește departe de casă, dar creionându-ne și o imagine a ceea ce se întâmplă, astăzi, atunci când revine, cu nostalgie și răbdare, prin locurile de origine, punctându-ne, de altfel, frânturi despre viața satului.

În cele ce urmează, Mariana Căueșteanu Răciulă ne vorbește despre volumul de versuri – Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS. Despre versurile din volumul de față, regretatul critic de artă Mihai Păstrăguș susține: autoarea distinge cu claritate construcția poetică de cea muzicală, deși au avut o geneză comună. Evoluția istorică a adăugat fiecărui domeniu particularități distincte. Poeta pleacă de la starea de fapt: poezia sa îmbină clasicul, tradiția cu modernul, cu inovația personală. Deși încearcă uneori să dea fibrei poetice o înfățișare clasică, tradițională, limbajul contemporan o reține, o face să devieze, motiv pentru care rima, cândva determinantă în poezie, nu se potrivește perfect cu expresia de limbaj, dar autoarea are un ritm intern salvator al construcției poetice, care e urmărit pas cu pas să dea semnificația semantică potrivită, are un instinct al echilibrului pe care știe să-l utilizeze la momentul oportun. De aceea versurile sale curg firesc într-o direcție și pe un stil, am spune arcadian – (n.n. cu trimitere la titlul volumului) – de vers liber cu inflexiuni contemporane și sonorități cu potențial muzical, stârnindu-ne interesul lecturii volumului.

Dragi prieteni, din volumul Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS, astăzi, cu voia autorului, redăm – Părinții mei... Părinții mei, din cerul sfânt/ Eu azi vă cânt;/ Vă cânt de dor și de durere/ Că ați plecat fără de vreme; Din cer de sus,/ Privind la noi vă bucurați/ Că azi ne vedeți adunați/ Pe toți cinci frați./ Cu dragostea înveșmântați;

Tăicuță dragă!/ Azi, cerul s-a deschis/ Și-o lacrimă de pe obrazul tău a curs/ De bucurie, că cea mai mică-ți fată,/ Cântă acum cu drag la lumea toată;

Măicuță dragă!/ Tu ne-ai crescut, ne-ai învățat,/ Cei șapte ani de-acasă ni i-ai dat./ Oriunde soarta-n lume ne va duce/ Cu fală că suntem români om zice;

Mă-nchin la voi/ La cer și la pământ,/ La oamenii care m-ascultă azi cum cânt/ Și jur că voi fi mai des de-acuma împreună/ voi, toți cei dragi...

Dragi prieteni, apoi… invitata ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă ne conturează o imagine a ultimelor melodii populare pe care  le-a înregistrat, nu demult, de data aceasta cu reprezentanții actului muzical din Ținutul Vasluiului, profesioniști desăvârșiți... pe care-i salutăm și-i așteptăm pe calea undelor Radio Iași, în emisiunea noastră.

Mariana Căueșteanu Răciulă, astăzi, în emisiunea Tradiții, ne creionează o imagine a strămoșilor Domniei Sale, spunându-ne că aceștia au fost, sunt și vor fi reper pentru urmași.

Invitata noastră ne amintește și despre temele pe care le surprinde în melodiile populare pe care le interpretează cu talent, pasiune, pricepere și răbdare.

După cum bine știți din firul desfășurătorului ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, invitată la microfonul Radio Iași o avem pe interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, comuna Șcheia, Județul Iași.

În următoarele minute, invitata noastră ne vorbește despre romanul Zbor cu aripi frânte, în două volume, carte care a văzut lumina tiparului la Iași, în anul 2020, la Editura StudIS, aducându-ne amănunte despre un capitol din roman, capitol dedicat primului dascăl care a jucat un rol major în viața copilului Ilenuța (n.n. - erou în capitolul dedicat dascălului) – pentru că, nu-i așa? – „fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit”, după cum spune Ion Heliade Rădulescu, mare învățat, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

De la invitata noastră mai audiem explicații ale titlurilor – roman și volum de versuri – Zbor cu aripi frânte și Dincolo de zare, ambele văzând lumina tiparului la Editura StudIS din Iași, primul în anul 2019, iar volumul de versuri, în anul 2021.

În speranța că v-am stârnit interesul cu invitatul ediției, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, vă invit ca diseară, începând cu ora 21 și 3 minute… să fiți alături de Radio Iași, urrmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online, în orice colț al universului, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

          Text: Dumitru ȘERBAN

Cu „nostalgie” despre Rusia prin filmele lui Tarkovski... împreună cu Feodora Tichanov – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 09.12.2020 și 16.12.2020)

     Atât în ediția de astăzi a emisiunii noastre, cât și în cea de miercurea viitoare (16 decembrie a.c.), începând cu ora 20 și 30 de minute, dialogăm cu Feodora Tichanov, tânără a Comunității Starovere din satul Climăuți, Comuna Mușenița, Județul Suceava.

Feodora Tichanov a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Unviersității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, secția Limba și literatura română – Limba și literatura rusă, iar lucrarea de licență pe care a prezentat-o la sfârșitul studiilor se intitulează - Nebunia întru Hristos în tradiția culturală și literară românească.

În prezent, invitata ediției de astăzi a emisiunii noastre urmează cursurile de Masterat - Limba rusă ca limbă străină și comunicare interculturală - master de didactică și culturologie, în cadrul Institutului „Aleksandr Sergheevici Pușkin” din Moscova, Federația Rusă.

Înspre Feodora am ajuns în urma unui text pe care l-a scris, evident, după câteva experiențe culturale trăite: acasă, în comunitate; la studii, în Iași, dar și în peregrinările pe care le-a întreprins de-a lungului anilor în Sankt Petersburg și Moscova, Federația Rusă, toate fiind descrise în textul respectiv.

Așadar, acesta se intitulează - „Cărți în limba română în filmul lui Tarkovski”, trimis fiind către producătorul și regizorul Ionuț Dumitrescu, cel care este creatorul inițiativei Tarkovskiana în România.

Până a ne vorbi despre subiectele surprinse în textul amintit, Feodora vine în fața dumneavoastră, su sufletul deschis, prezentându-ne din mărcile identitare pe care le are în zestrea sa spirituală, aducându-ne amănunte și despre biografia Sa… presărată fiind cu piese de teatru urmărite, filme vizonate, muzee vizitate, imagini culese și conservate atât pe retină, dar mai ales în suflet.

Feodora ne vobește și despre modul cum se păstrează și se conservă tradițiile specifice în comunitatea din care-și trage rădăcinile, spunându-ne că acestea, astăzi, în ciuda modernității pe care o întâlnim la tot pasul, se păstrează cu sfințenie.

Și dacă am amintit de textul intitulat: „Cărți în limba română în filmul lui Tarkovski” pe care Feodora Tichanov l-a trimis către producătorul și regizorul Ionuț Dumitrescu, cel care este creatorul inițiativei Tarkovskiana în țara noastră, facem precizarea că textul respectiv ne-a emoționat, stârnindu-ne acele corzi sensibile ale sufletului, trimițându-ne către reîntâlnirea cu filmele din creația lui Andrei Tarkovski. În acest context, până a afla amănunte din filmele regizorului rus, audiem o scurtă biografie a acestuia. 

 

Feodora Tichanov, invitata celor două ediții ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni (9 și 16 dec. a.c.), orginară din Comunitatea Staroveră Climăuți, comuna Mușenița, Județul Suceava, ne mai oferă amănunte concrete despre subiectul filmului Solaris (apărut în 1972, ecranizare  a romanului cu același nume al lui Stanislav Lem), de Andrei Tarkovski, prezentându-ne firul acțiunii, accentuând care sunt legăturile regizorului cu România, lămurindu-ne, astfel, și - de ce apar, secvențial, în film, cărți în limba română?

 După prezentarea firului acțiunii din filmul Solaris, Feodora Tichanov ne vorbește despre exil, cu accent pe filmul Nostalgia, lansat în iunie 1983 în Italia, prezentându-ne subiectul, deloc simplu, însă, acesta e ca un răspuns la trăirile staroverilor - și nu numai - din timpurile apuse (miezul secolului al XVII-lea; prigoana intelectualilor de timpul Revoluției bolșevice din 1917 și de după; prigoana elitelor din timpul regimului comunist, aici amintind și de regizorul Andrei Tarkovski).

  Mai apoi, Feodora Tichanov – originară din Comunitatea Staroveră Climăuți, comuna Mușenița, județul Suceava, masterandă a Insitutului „Aleksandr Sergheevici Pușkin” din Moscova, ne conturează o imagine a Rusiei din sufletul său… oferindu-ne exemple de scriitori prin a căror operă – scrisă în Rusia sau în exil – au marcat-o, încât ne spune că viziunea Sa despre acest spațiu, încărcat de cultură și spiritualitate, este mult diferită, trimițând, astfel, către anii dintâi, atunci când era o lume altfel, cu nostalgie susținând că… era, de fapt, o lume la care nu vom mai avea acces niciodată. Înspre finalul dialogului, Feodora, pe calea undelor, are un gând de bine și frumos, pentru fiecare dintre dumnevaoastră. 

Despre toate acestea, dar și multe alte subiecte interesante veți afla mai multe amănunte, în cele două ediții ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de astăzi și de miercurea viitoare, pe care le difuzăm începând cu ora 20 și 30 de minute, de pe toate frecvențele Radio Iași.

Mai multe amănunte... inclusiv AUDIO, AICI - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/cu-nostalgie-despre-rusia-prin-filmele-lui-tarkovski-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-09-12-2020-si-16-12-2020/

Text și foto (unele): Dumitru ȘERBAN

Fotografii: Feodora TICHANOV 

Tradițiile, încununare a generațiilor - tineri și adulți - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 14.11.2019)

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții poposim în vetrele etnofolclorice Sirețel și Tătăruși din județul Iași, iar, spre finalul emisiunii în Botoșani - acolo unde dialogăm cu artistul plastic Cristian Bîrzoieș.

În Sirețel stăm de vorbă cu domnul Gheorghe Constantinescu, gospodar al locului, care ne prezintă comuna cu accent pe timpurile de altădată, cu tradițiile și datinile specifice, conturându-ne și o imagine a vieții spirituale de pe aceste meleaguri.

Fotografii realizate de către Ștefan Vitel, referent cultural al comunei Sirețel, Iași

De asemenea, tot în Sirețel, dragi prieteni, mai stăm de vorbă și cu eleva Nicolle Claudia Manole, cea care... împreună cu Mama Sa - ne prezintă cartea - Aventuri de neuitat, volum al Claudiei, în care sunt surprinse fărâme de tradiție specifică acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu.

De la Sirețel, mergem înspre Tătăruși, acolo unde pășim în Sfânta Biserică din Parohia Vâlcica și - de la preot paroh Gheorghe Dănilă - aflăm mai multe despre împletirea tradițiilor cu religia.

Înspre finalul emisiunii... vorbim despre un eveniment care s-a desfășurat, zilele trecute, la Botoșani, mai exact în incinta Galeriilor de Artă ,,Ștefan Luchianˮ.

Este vorba despre expoziția „Universuri ancestrale”, care a reunit pe simeze lucrări semnate de către artiștii botoșăneni - Marcel Alexa (pictură) și Cristian Bîrzoieș (pictură și grafică). Așadar, tematica abordată de cei doi expozanți este diversă.

Concret... sunt surprinse în tablourile pictorilor amintiți - peisaje rurale și urbane, naturi statice cu flori într-o largă paletă cromatică și interioare rustice, case bătrânești din satele botoșănene, elemente arhitectonice din vechea urbanistică botoșăneană, în stil neoclasic, flori, naturi statice și portrete. 

Astfel, ultimul interlocutor al ediției de astăzi a emisiunii noastre este artistul plastic Cristian Bîrzoieș din Botoșani, cel care ne prezintă tradițiile pe care le surprinde în lucrările Domniei Sale: peisaje din mediul rural, fântâni, case vechi, spații din jurul caselor, case istorice, lucrări din mediul rural, lucrări care reflectă ocupațiile oamenilor de pe aceste meleaguri.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul - și sigur am făcut-o - cu interlocutorii  pe care i-am menționat și subiectele pe care le-am amintit… vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, 14 nov. 2019, începând cu ora 21 și 3 minute.

Mai multe - Audio - aici - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/traditiile-incununare-a-generatiilor-tineri-si-adulti-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-14-11-2019/

Text: Dumitru ȘERBAN

Tătăruși - bogată vatră etnofolclorică - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 07.03.2019)

            Astăzi poposim pe teritoriul uneia dintre cele mai frumoase comune din județul Iași, o localitate cu oameni gospodari, toți unul și unul, care-și deschid sufletul, pentru dumneavoastră, povestindu-ne din împlinirile spirituale și materiale ale zonei în care locuiesc și pe care o iubesc.

Așadar, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, poposim în vatra etnofolclorică Tătăruși.

      Primul invitat la dialog este primarul comunei - Costel Iosub - cel care ne introduce în atmosfera zonei, prezentându-ne localitățile pe care le administrează.

Al doilea interlocutor al ediției este viceprimarul comunei, Gheorghe Mirel Lazăr, cel care ne vorbește despre ultimele apariții editoriale dedicate comunei Tătăruși, dar ne aduce detalii și despre Ansamblul Folcloric - Bucovina Mică - din localitate.

A treia voce pe care o difuzăm aparține domnului profesor de istorie - Dumitru Gafița - un om dedicat păstrării mărcilor identitare ale comunei Tătăruși, vorbindu-ne despre învățătorul Alexandru Vasiliu-Tătăruși, dar și despre alte personalități care au făcut și fac cinste zonei, iar spre finalul dialogului aflăm de la Domnia Sa mai multe despre punctul muzeal din localitate.

În Tătăruși s-a născut, în luna ianuarie a anului 1876, învățătorul, folcloristul Alexandru Vasiliu, un om ancorat în valorile satului autentic, un dascăl cum rar îți este dat să întâlnești, profesând în Tătăruși peste 30 de ani, între anii 1895 - 1929.

Imaginea învățătorului autentic, a chipului blajin și blând, a experienței și profesionalismului, a privirii care lasă timpul încă să vorbească, a unui chip care conturează un personaj dintr-o altă lume, dar neapus și viu încă, îl găsim în satul Tătăruși, fiind numele și marca identitară a satului, mândria localnicilor, care veghează și astăzi din tabloul original etalat în Muzeul Etnografic din comună.

Portretul este de o frumusețe rară, cu un chip iconic, bărbatul unic căruia i-au fost nelipsite instrumente precum fluierul, traista, costumul popular; simbolic - fluierul reprezintă comuniunea strâns legată dintre om-natură, om-divinitate, fiind un generator de energii, un suflu al țăranului autentic; traista - conturează universul închis în care sunt ermetizate lucrurile personale necesare sufletului, o mică avere a omului care nu pleacă la drum fără a-și adăposti cele utile; costumul popular este elementul vestimentar care impune respect, frumusețea acestuia reprezentând de veacuri legătura strânsă, conectorul dintre om și comunitate, a omului care sfințește locul.

Amintim toate acestea, dragi prieteni, pentru că autoritățile locale ne-au pus la dispoziție câteva înregistrări cu renumitul dascăl, înregistrări realizate în anul 1928 de către un profesor de la Sorbona și în ediția de astăzi a emisiunii noastre vă invităm să ascultați - la fluier și cu vocea - câteva din melodiile populare din repertoriul vestitului folclorist, iar doina Foaie verde iarbă neagră o postăm, spre ascultare, aici, pe site-ul Radio Iași.  

Folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în paralel cu munca la catedră, a desfășurat și o bogată activitate de culegere a folclorului. Cele două volume apărute sub egida Academiei Române cuprind: urături, povești, bocete, cântece, legende culese de la țăranii din Tătăruși. Alte culegeri de folclor ale dascălului tătărușean au apărut în reviste ca: “Șezătoarea”, “Ion Creangă”, “Făt-Frumos”, “Datina” și altele. 

Pentru că în ediția de astăzi a emisiunii noastre vorbim despre conflagrațiile care au zguduit universul, de la domnul profesor de istorie Dumitru Gafița audiem detalii și despre legătura dintre război și lumea satului și, mai mult, pentru că încă suntem cu gândul la CENTENAR, domnul profesor ne amintește că - trebuie să știm să prețuim istoria. Aceasta trebuie făcută cu sufletul și mintea. 

Dragi prieteni, împreună, alături de oamenii frumoși din Comuna Tătăruși, deschiși la suflet, am realizat încă o nouă ediție a emisiunii Tradiții. Suntem mândri și ne simțim mai vrednici cu astfel de oameni care datorită moralității, iubirii față de tradiție și autentic, de folclor, ancorați în satul tradițional, lasă moștenirea cea mai de preț urmașilor, o moștenire spirituală în care se află spiritul neamului.

    Ne dorim cu orice preț să ne scrieți dacă știți alte sate în care tradiția se scrie atât de frumos ca la Tătăruși, pentru că astfel de oameni nu pot fi trecuți cu vederea, ei sunt aurul șlefuit, comoara cea mai de preț și marca identitară a țării noastre.

    Pentru că nu au putut fi epuizate toate subiectele legate de această frumoasă comună, și pentru că sunt încă multe de zis, promitem că vom reveni și în altă ediție, care, cu siguranță, peste ani, va deveni autenticitatea neamului.

           Mai multe - FOTO și SECVENȚE AUDIO PE - www.radioiasi.ro  - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/tatarusi-bogata-vatra-etnofolclorica-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-07-03-2019/

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN