Faceți căutări pe acest blog

Translate

Italiană Rusă Portugheză Olandeză Poloneză Engleză Franceză Spaniolă Germană

sâmbătă, 31 martie 2012

Icoana Facatoare de minuni - INDRUMATOAREA

„Hodighitria” („Îndrumătoarea”), denumire dată unui tip iconografic al Fecioarei Maria cu pruncul, răspândit atât în arta bizantină, cât și în țara noastră. Cuprinde figura Maicii Domnului - Sfanta Fecioara Maria, care ține pruncul pe brațul stâng și arată spre El cu mâna dreaptă (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). După Tradiție, prima icoană cu această compoziție a fost pictată de sf. evanghelist Luca și a devenit prototipul icoanei împărătești a Maicii Domnului. La noi în țară, cele mai valoroase reprezentări se află la mănăstirile Govora, Bistrița-Vâlcea, Humor - toate din sec. al XVI-lea.
Una dintre icoanele făcătoare de minuni din Bucureşti, este icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Mihai Vodă. Ctitorie a Marelui Voievod Mihai Viteazul, mănăstirea fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea în urma unei făgăduinţe făcută Sfântului Nicolae. Din consemnările cronicarului muntean Radu Popescu şi ale cronicarului maghiar Szamosközy Istvan aflăm că, pe vremea când Mihai era Ban al Craiovei, fiind condamnat la moarte de către Alexandru Vodă cel Rău, în drum spre locul execuţiei, a cerut voie gărzilor să intre să se închine în Biserica Albă-Postăvari, biserica demolată în timpul regimului comunist. Aici s-a rugat în faţa icoanei Sfântului Nicolae, căruia i-a făgăduit că-i va înălţa o mănăstire în apropiere, dacă îl scapă de la moarte. Rugăciunea i-a fost ascultată şi, ajuns la locul execuţiei, călăul, speriat de chipul măreţ al Banului Craiovei, a aruncat securea spunând că nu poate să-l omoare pe acest om. Scăpând de la moarte, Mihai şi-a ţinut făgăduiala şi a ridicat Mănăstirea cu hramul Sfântului Nicolae, cunoscută sub numele de Mănăstirea Mihai Vodă, bijuterie arhitectonica, în prezent monument UNESCO.
În timpul regimului comunist, biserica a scăpat miraculos de buldozere. Se spune că, în preziua demolării, Nicolae Ceauşescu ar fi avut un vis cumplit, ce l-a determinat să renunţe la demolare şi să accepte soluţia translatării. Astfel, biserica a fost translatată 289 m din Dealul Spirii (Dealul Uranus) în spatele clădirilor ce mărginesc Splaiul Independenţei, pe strada Sapienţei, după care a fost închisă şi nu s-a mai slujit în ea până în anul 1994. Pe placa din curtea bisericii sunt înscrise următoarele cuvinte: "Acest străvechi lăcaş ce strălucea odinioară pe Dealul Uranus, fiind cea mai frumoasă cetate medievală a scăpat de vitregiile vremurilor din urmă fiind strămutată în anul 1985 în strada Sapienţei. Din mila lui Dumnezeu, Biserica a fost redeschisă în anii de arhipăstorire a P.S. Teoctist Patriarh al B.O.R., sfinţită şi predată cultului la 17 aprilie 1994 de către P.S. Teodosie Snagoveanul şi încredinţată P.S. Preot Adrian Beldianu".
Din relatările părintelui paroh Adrian Beldianu aflăm că a doua zi după sfinţirea bisericii, doamnele venite pentru curăţenie au constatat că Icoana Maicii Domnului, pictată pe un fond albastru deschis, crăpată pe mijloc şi deteriorată, este fierbinte si nu poate fi scoasă din lada în care se afla.
Iniţial, părintele a crezut că Icoana s-a înfierbântat din cauza unor posibile lumânări aprinse în faţa ei, dar în biserică nu ardeau lumânări şi atunci părintele cu bucurie amestecată cu teama sfântă a constatat că este
vorba de o minune. Văzând starea Icoanei, s-a gândit că Maica Domnului îl îndeamnă pe această cale să o restaureze. În timpul lucrării de restaurare, realizată de una dintre cele mai cunoscute restauratoare, specialistă în icoane cantacuzine, Irina Predescu, a ieşit la iveală inscripţia cu numele Icoanei, Odighitria, însemnul donaţiei făcute de monahul Ioan din Rusicon (Muntele Sfânt), anul 1666 şi semnătura acestuia. Odighitria (Hodighitria) înseamnă "cea care te povățuiește şi care te întâmpina", "te previne înainte de necazuri". Icoana era un dar pentru Mihai Viteazul, însă a ajuns la București la mult timp după moartea voievodului. Părintele paroh dându-şi seama nu numai de valoarea istorică a Icoanei, cât şi de valoarea duhovnicească, a apelat la studenţii din Salonic cu rugămintea de a-i căuta istoricul şi Slujba Icoanei.
Până să primească răspuns, atât părintele, cât şi credincioşii au constatat cum Icoana începe să li se descopere în mod miraculos, la praznicele Sfinţiei Sale, îşi schimbă faţă, se îmbujorează, adunând sau desfăcând sfânta gură. În momentele de cumpănă din timpul lucrărilor de restaurare a Bisericii Mihai Vodă, Icoana se întrista sau se lumina. A urmat apoi cea mai mare minune trăită de o credincioasă, care din cauza
unei intervenţii chirurgicale a fost anunţată de doctori că nu va avea copii. Zdrobită de veste, s-a lăsat convinsă de o prietena să vină la  biserica. Părintele a sfătuit-o şi i-a dat canon să săvârșească neîntrerupt,
timp de 40 de zile, Paraclisul Icoanei Maicii Domnului, iar la sfârșit Acatistul Bunei Vestiri. Nu după mult timp, femeia l-a anunţat pe părinte că va avea un prunc. S-a născut o fetiţă sănătoasă şi frumoasă, primul copil închinat Maicii Domnului Odighitria. Au urmat şi alte asemenea minuni, tineri care s-au căsătorit, bolnavi care primeau alinare şi vindecare. Mai târziu, părintele paroh a primit Slujba şi istoricul Icoanei Maicii Domnului Odighitria din Mănăstirea Xenofon din Sfântul Munte Athos. Citind istoricul, părintele a constatat că toate minunile săvârşite în biserica Mănăstirii Mihai Vodă sunt aceleaşi cu cele ale Icoanei surori. A mai aflat un lucru nou că Icoana are şi darul izbăvirii de cancer. Părintele mai spune în "Cuvânt înainte" la "Paraclisul Icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu", tipărită cu binecuvântarea PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului:
"Apoi am desluşit ceea ce eu duhovniceşte intuisem deja, că Paraclisul Icoanei se citeşte întotdeauna urmat de Acatistul Bunei Vestiri; Maica Domnului m-a luminat. Maica Domnului să ne binecuvânteze şi să ne învrednicească să fim neobosiţi închinători şi slujitori ai acestei Sfinte Icoane Povăţuitoare, ce se prăznuieşte cu sărbătoare în fiecare an, la 21 ianuarie (stil nou)."

PUTEREA UNEI RUGACIUNI:

Când veți primi acest mesaj să spuneți o rugăciune ... Doar atât trebuie să faceți. Opriți-vă chiar acum și spuneți o rugăciune de mulțumire pentru tot ajutorul pe care l-ați primit în viață de la Bunul Dumnezeu.
Apoi, vă rog să trimiteți acest mesaj către toți prietenii și rudele voastre. Cred că dacă trimiteți această mărturisire cu o rugăciune cu credință veți primi tot ce aveți nevoie ca Domnul să aducă în viața voastră și a familiei voastre.Așadar, dragă inimă, încrede-te în Dumnezeu pentru a-i vindeca pe cei bolnavi, pentru a-i hrăni pe cei înfometați, pentru a le da haine și adăpost celor ce nu au ceea ce avem noi. Amin.
Rugăciunea este cel mai bun dar pe care-l putem primi gratis.
Nu e cu nici o plată, dar aduce o mare răsplată.
În momentele dificile caută-L pe Dumnezeu !
În momentele de liniște adoră-L pe Dumnezeu !
În momentele dureroase ai încredere în Dumnezeu !
În toate momentele mulțumește-I lui Dumnezeu !
Cu multă dragoste, pentru tine.
Pe cât de repede a venit, pe atât de repede trebuie să se ducă. Fecioara care ia problemele. Când ajunge la tine trebuie (este bine) să și plece mai departe.



vineri, 30 martie 2012

Ateneul Tatarasi, Iasi - Evenimente

Luni, 2 aprilie 2012, ora 18.00, în Galeriile de Artă Ateneul Tătăraşi sunteţi aşteptaţi la un triplu eveniment:
· Lansarea albumului „Inimioare pentru mama” volum colectiv cu lucrările participante la expoziţia concursului naţional cu acelaşi titlu organizat în perioada 1 februarie - 1 martie – coord. Mihaela Albianu.
· Festivitatea de premiere a Concursului Naţional „Inimioare pentru mama”. Participanţii ieşeni vor primi diplome de participare şi premii în cărţi pentru copii oferite de Media Service Zawada şi Editura Casa.
· Lansarea cărţii ”Activităţi creative cu materiale reciclabile” de Mihaela Albianu, editura PIM.
Prezintă: directorul Ateneului Tătăraşi dr. Liviu Brătescu, preşedintele juriului Diana Condurachi, bibliotecar Anca Donose Bibl. „Gh. Asachi” filiala Ateneu şi organizator Mihaela Albianu. 
“Inimioare pentru mama” este un continuarea firească a unui proiect început în urmă cu un an în spaţiul virtual pe www.activitaticreative.com, având trei forme de manifestare: Concurs - Expoziţie - Editare album. Au răspuns invitaţiei acestei triple provocări 400 de participanţi – preşcolari, şcolari de clasele I-IV şi cadre didactice - din 50 de grădiniţe şi şcoli, din 22 de judeţe ale ţării. Copii au trimis inimioarele realizate în diverse tehnici de lucru, a urmat jurizarea, panotarea expoziţiei la Biblioteca „Gh. Asachi” şi la parterul Ateneului Tătăraşi şi, în final, editarea albumului care va fi lansat luni.
„Activităţi creative cu materiale reciclabile” este o carte cu modele de activităţi pentru preşcolari având ca materiale principale: folia de parchet, forme de polistiren pentru protecţie transport, farfurii de plastic sau din carton, dischete, Cd-uri, becuri, tuburi de hârtie igienică ş.a. 
În urmă cu un an organizam primul concurs tematic sub denumirea „Pictează cu mine“ pe www.activitaticreative.com. Au urmat 10 ediţii încununate cu adevărate expoziţii tematice - peisaje de iarnă, ghiocei, iepuraşi, gărgăriţe, fluturaşi, peşti, floarea soarelui, copacii toamna, struguri şi felicitări de iarnă.
www.activitaticreative.com a devenit astfel un spaţiu al competiţiei şi manifestării creativităţii pentru copiii preşcolari şi şcolari. Răspunsul şi seriozitatea copiilor m-au motivat să reorganizez concursul şi expoziţia în spaţiul real şi să editez acest album tematic.
Mihaela Albianu
 “Inimioare pentru mama” este un proiect foarte emoţionant prin tematică, precum şi prin suflul dat de prichindei, care mai de care mai inovativ. Sinceri, direcţi, creativi şi plini de spontaneitate copiii de grădiniţă şi şcolarii de clasele I-IV şi-au pus inimioarele la vedere dăruind “totul”.
Astfel de practici sunt binevenite în încercarea de a-i face pe prichindei să se obişnuiască cu inventivitatea şi cu meştesugăritul (multe din lucrări fiind colaje, materiale atipice de tot felul, decupaje şi aplicaţii).
Culoarea cu care ne-au fascinat este de o puritate debordantă. Fiecare lucrare este emoţionantă prin concentrarea cu care a fost zămislită.
Un proiect sublim pentru cei cărora se adresează, iar noi juriul “preafericiţii” care ne-am încălzit sufletele cu emoţii tandre.
Diana Condurache, artist plastic 

miercuri, 28 martie 2012

Expozitia: Traditii si credinte Pascale

In perioada 29 martie - 9 aprilie Moldova Mall gazduieste expozitia „Traditii si credinte Pascale”. Vizitatorii expozitiei organizate in galeria centrala de la parter se vor intalni cu vechile traditii si obiceiuri pascale practicate in satele din Suceava si Iasi.
Vor participa mesterii populari ce vor expune oua incondeiate, pictura naiva, picturi pe coaja de copac, ornamente, icoane, troite si linguri sculptate. Printre acestia se numara: Vasilena Darie, Ciobanu Ghiorghe, Olanuta Florin, Sosu Alexandra, Apalaghiei Sonia, Filoteia Drajmici, Valy Isopescu. De asemenea va fi si o expozitie de pictura icoane semnate de: Acasandrei Valentina, Moraru Andreea, Ciobanu Lucian, Tanase Costel.
Mesterii populari vor dezvalui vizitatorilor valori ale artei populare si culturii romanesti vizand cunoasterea, respectarea si pastrarea valorilor culturale, traditiilor si obiceiurilor poporului roman. Elementul central al expozitiei va fi o masa pe care vor fi asezate la mare cinste bunatati traditionale cu care se merge la sfintit in Noaptea de Inviere.
In acelasi timp pe toata durata expozitiei, mesterii populari ii vor invata pe toti cei care doresc, tehnica veche a incondeierii oualor, simbolistica, modul de preparare al vopselelor si le vor povesti cu mult drag despre obiceiurile si traditiile populare specifice Sarbatorilor Pascale. Mai mult, vor fi expuse oua pictate de copii de la diverse gradinite din Iasi.
Expozitia va fi vernisata joi, 29 martie, ora 16:00 si va fi prezntata de muzeograful Ovidiu Focsa.

Oua incondeiate din Satul Paltinu, Comuna Vatra Moldovitei, Suceava.

GRIGORESCU - ARTA SACRA, IASI, 29 MARTIE, h 17, MUZEUL UNIRII

Expoziția de icoane
”GRIGORESCU – ARTĂ SACRĂ”

Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași – Muzeul Etnografic al Moldovei, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Mănăstirea Agapia, județul Neamț, anunță vernisajul expoziției de icoane - ”GRIGORESCU- ARTĂ SACRĂ”, care va avea loc joi, 29 martie 2012, ora 17.00, la Muzeul Unirii, din str. Lăpușneanu nr. 14.
Anual, în perioada pascală, Muzeul Etnografic al Moldovei organizează o expoziție de artă sacră. În acest an, publicul este invitat să viziteze o expoziție de excepție ce prezintă colecția de icoane Nicolae Grigorescu a Mănăstirii Agapia.
Icoanele, realizate de celebrul pictor în perioada 1859 - 1861, părăsesc pentru prima dată mănăstirea Agapia, Neamt, pentru a oferi publicului ieșean un adevărat regal expozițional.
La vernisaj va participa Înaltpreasfinția Sa Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și stareța Mănăstirii Agapia, Stavrofora Olimpiada Chiriac, împreună cu o parte din soborul mănăstirii.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 29 martie – 29 aprilie 2012.
În aceeași perioadă, în parcul Muzeului Unirii va putea fi vizionată și expoziția foto de autor „PRECUM ÎN CER AȘA ȘI PE PĂMÂNT". Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească” a artistei Cristina Nichituș Roncea.

Casandra Hauşi şi Nicolae Piţiş - la IASI - la ATENEU - DE FLORII

Interpreta Casandra Maria Hauşi şi rapsodul Nicolae Piţiş vor susţine, în perioada următoare, două concerte sub titlul „Doina - Horea Lungă - cântec arhaic românesc din Maramureş”, la Bucureşti şi Iaşi. Concret - in ziua de Florii - duminică, 8 aprilie 2012 incepand cu ora 18.00, la Ateneu Tătăraşi din Iaşi va fi spectacolul Casandrei Mariei Hausi si al rapsodului popular Nicolae Piţiş. Acesta este începutul unui turneu de promovare a albumului „Doina”, care va include, printre altele, oraşele Hunedoara, Braşov şi Bistriţa. Artiştii încearcă, astfel, să aducă în atenţia iubitorilor de folclor, de traditie - horea lungă din Maramureş, cu atât mai mult cu cât, în noiembrie 2009, doina a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

vineri, 23 martie 2012

Ateneul Tatarasi - a 94-a aniversare a Unirii Basarabiei cu ROMANIA

Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi si Ateneul Tătăraşi Iaşi va invită la spectacolul - 
Inimi ce bat împreună, SPECTACOL dedicat celei de-a 94-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România.
Marţi, 27 Martie, ora 18:00
Ansamblul folcloric ''Teodor Burada''
Dirijor LECT.Univ.Dr. Ciprian Chitu
Universitatea de Arte George Enescu Iaşi
Solişti: lect.univ.dr. Ionut Urdes, Binzari Veaceslav, Ioana Darstar, Caras Ilie.

Invitaţi speciali:
Studenţi ai Academiei de muzică teatru şi arte plastice Chişinău
Panainte Nicolae-contrabas, Ulinici Vldimir-ţambal, Botea Vasile-acordeon, Cuşnir Alexandru-nai, Andriuţă Cristi-vioară, Ciudin Diana-vioară, Radu Vieru-clarinet.

joi, 22 martie 2012

Marsul pentru viata din ajunul Bunei Vestiri

"Marsul pentru Viata"
Asociatia Primul Pas, Centrul Diecezan Caritas Iasi, impreuna cu Fundatia Solidaritate si Speranta va invita sa participati la evenimentul "Marsul pentru Viata" care va avea loc sambata, 24 martie 2012, incepand cu ora 15.00.
Scopul evenimentului "Marsul pentru Viata" este afirmarea dreptului la viata pentru toate fiintele umane incepand cu momentul conceptiei si totodata sustinerea familiei traditionale si a valorilor acesteia, temelia unei societati solide si sanatoase. "Marsul pentru Viata" va avea loc în peste 14 orase ale tarii. A fost aleasa data de 24 martie deoarece este ziua premergatoare sarbatorii Bunei Vestiri avand în centru femeia crestina si bucuria de a da viata.
La Iasi acest eveniment are deja o traditie, incepand cu anul 2000 cand circa 700 de persoane de diferite confesiuni au participat impreuna la o actiune civica care a avut ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la consecintele avortului asupra societatii. Actiunea a fost reluata in aproape fiecare an, fiind organizata de diferite asociatii
In Romania, practica avortului dureaza de 55 de ani, inregistrandu-se oficial mai mult de 22. 000.000 de victime. Noi insine suntem supravietuitori ai avortului in Romania, incepand cu anul 1957 (preluat din documentul oficial al "Marsului pentru Viata", editia 2012). Participantii se vor aduna pe esplanada din Piata Palatului Culturii unde se va tine un cuvant de inceput privind scopul evenimentului si se va rosti rugaciunea Tatal Nostru, apoi se vor deplasa în tacere pe B-dul Stefan cel Mare pana in fata corpului C7 al Maternitatii Cuza Voda unde se va pastra un moment de reculegere si se vor aprinde lumanari in memoria copiilor ucisi prin avort. In continuare, participantii se vor indrepta spre Universitatea de Medicina si Farmacie (Piata Natiunii), prin B-dul Independentei unde vor avea loc o serie de discursuri tinute de organizatori, reprezentanti ai bisericilor si institutiilor locale. Adunarea se va incheia cu rugaciunea Tatal Nostru.
Evenimentul este organizat in colaborare cu bisericile, organizatiile si autoritatilor locale.

joi, 8 martie 2012

IASI - AMIAZĂ CULTURALĂ BUCOVINEANĂ, IASI - 10 MARTIE h 11

Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina – Filiala Iaşi


vă invită


sâmbătă, 10 martie 2012, ora 11.00


Muzeul Unirii, Str. Alexandru Lăpuşneanu


la


AMIAZĂ CULTURALĂ BUCOVINEANĂ


ediţia a XLVI-a


Conferinţa:

Un luptător bucovinean pentru cauza Unirii: Constantin Hurmuzachi,


susţinută de Cerc. şt. dr. Mihai-Ştefan CEAUŞU


Lansare de carte:

Urmaşilor mei..., vol. I – Testamente din anii 1859-1862,


Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2011,


Antologie şi precuvântare de Liviu PAPUC şi Olga IORDACHE


Invitaţi: Prof. univ. dr. Ştefan S. GOROVEI, Aurel ŞTEFANACHI.


Moderator: Liviu PAPUC


luni, 5 martie 2012

De la Kitejgrad la Londongrad, cu oprire la Moscova

În Rusia, pe sub niște ape, pe sub pământ, aproape de trio-ul orașelor istorice – Vladimir, Novgorod și Suzdal – prin această zonă, oamenii povestesc, și astăzi, o legendă care spune că – sub ape, sub pământ este un oraș numit "Kitejgrad". Localnicii, numai atunci când aud suntele clopotelor bisericilor, mănăstirilor din cele trei orașe istorice, povestesc faptul că erau adăpostiți în orașul de sub ape, credincioșii adevărați. Se ascundeau în acest oraș, oraș pierdut, prin apele Svetloiarului datorită faptului că, în acele timpuri negre, veneau cotropitorii. Așadar, rușii credincioși, trăitori în vremuri trecute se ascundeau într-un oraș, care-si ducea viata sub ape. Legendă! Realitatea, crudă pentru unii ruși, de astăzi, i-a trimis, fără voia lor, în Londongrad. Oare să se roage? Sunt în acest ”Kitejgrad” occidental pentru a-și ascunde ”trofeele”, ”jucărioarele”, ce e drept, cam neîndemânatice pentru ei. Oare de ce? Un răspuns plauzibil îl găsim în trabucul de pe pagina cinci a unei cărți apărută la Editura Litera, în anul 2010, trabuko, care, astăzi, în anul 2012 , este aprins de oamenii celor mai respectabile popoare. Italieni. Englezi. Francezi. Astfel, prin aprinderea acestui trabuc, de către reprezentanții popoarelor respectabile, au devenit credibili, într-o oarecare măsură, și o parte dintre rușii cu ”foșnitori” din timpurile de astăzi. Foșnitori de culoare ”neagră”, ”albă”, ”roșie”, foșnitori proveniți din aurul negru din îndepărtata Siberie, de pe la granițele Tadjikistanului s-au din aluminiul subteran al ”Marelui Urs”. Mare urs, care și astăzi, adăpostește "Kitejgradul". Mare urs, care și astăzi, hrănește, într-un mod derizoriu și acceptabil, oare ce hrănește? Nimic altceva decât PIB-ul Angliei, Anglie care are o legislație pro-oligarhică mondială, Anglie care are un cartier paradisiaco-fiscal, cartier unde se leagă și se dezleagă cele mai mari afaceri ale universului. Mayfair. PUNCT. Citind, cu atenție sau fără atenție, atunci când trebuie sau atunci când nu trebuie, fără a fi prea experimentat în ale literei, nu-ți rămâne decât, în memoria ta, să titrezi fiecare pagină din Londongrad, carte a doi scriitori și jurnaliști britanici – ”Boris Berezovski numea miniștri”, ”Oleg Deripaska – piratul corporatist sovietic”, ”Bani negri ieșiți din Federația Rusă”, ”Gusinski și Mediamost”, ”Berezovski și Mediamost”, ”ORT-ul lui Berezovski relatează agasant despre morții de pe submarinul Kursk”, ”Berezovski fricos?”, ”Roman Abramovici și-a manipulat toți partenerii și rivalii din afaceri”, ”Vladimir Lisin, dezmăț total, NOVOLIPTESK”, ”avioane, iahturi, vile de lux, mașini prototip, amante, cristale”, "băieții" încep să se alinte, ”Bizarerii financiare marca Hodorkovski versus Curtis”, ”Jakob Rotschild participă la lansarea fundației lui Hodorkovski”, ”Menatep, IUKOS, Exxon Mobil și arestarea, în ziua de 25 octombrie 2003, a lui Mihail Hodorkovski”, ”Curtis și bănuții lui Mișa (Mihail Hodorkovski)”, ”Puterea și Mișa (Mihail Hodorkovski)” - și titratul paginilor poate continua. Interesant este că pentru unii, ce e drept, unii care au fost ascultători, precum Roman Abramovici sau Oleg Deripaska puterea le-a lăsat calitatea, destul de fiabilă, de a se mișca. Mișcare aceasta a adus puterii, dar și blăniței de pe Marele Urs, luciu. Imagine. Pentru alții, precum Vladimir Gusinski, Boris Berezovski, Mihail Hodorkovski, care au adus numai imagine negativă Marelui Urs, căt și panică în rândul populației din Rusia, puterea a fost dură, perseverentă în a-i exila. Pentru primii, precum Oleg Deripaska și Roman Abramovici, credincioșii din Kitejgrad, orașul de sub ape, au fost indulgenți și se roagă în continuare. Pentru alții, într-un târziu, cam în jurul anilor 1999/2000, chiar în noaptea dintre cei doi ani, an vechi/an nou, moment critic, a venit un Vladimir Vladimirovici și le-a șoptit, la urechiușe, ”Băieți ... vin din adâncul apelor, ape care adăpostesc Kitejgradul. Acolo, strămoșii noștri, se roagă pentru sufeltele noastre. Cu mine, stămoșii au făcut singura excepție și m-au trimis la voi pentru a vă arăta calea cea dreaptă”. Si drept a ramas Vladimir Vladimirovici, astazi, 5 martie 2012. Reales, pentru inca 72 de luni de zile, dupa o rocada de cativa anisori cu Dimitrie Medvedev, asadar reales in fruntea Marelui Urs.

Mark Hollingsworth, Stewart Lansley, LONDONGRAD. Invazia oligarhilor ruși, Editura Litera, 2010.

duminică, 4 martie 2012

Dragobetele? Baba Dochia? Maritsor?



REPREZENTANTII Ateneului Tătăraşi, Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - vă invită marţi, 6 martie, la ora 1700, la Prelegerile Ateneului Tătăraşi cu tema „De la Dragobete la Baba Dochia”. Prelegerea va avea loc în Galeriile de Artă, iar intrarea este liberă!
Invitat: etnograf Marcel LUTIC, presedinte al Asociatiei Mesterior Populari din Modova.
Potrivit tradiţiei, Dragobetele era „o zi frumoasă pentru băieţii şi fetele mari, ba chiar şi pentru bărbaţii şi femeile tinere”. În jurul focurilor aprinse pe dealuri, fetele şi băieţii discutau vrute şi nevrute, însă, cel mai adesea, se spuneau glume (jâtii) cu substrat erotic sau se făceau hore. Fetele, cum simţeau apropierea prânzului, începeau să coboare în fugă spre sat, în sudul României această goană fiind numită „zburătorit”. Conform obiceiului, fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă; dacă flăcăul era iute de picior şi fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci fata se lăsa prinsă şi avea loc o îmbrăţişare, urmată de o sărutare mai lungă în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica, în fapt, logodna ludică a celor doi, cel puţin pentru un an de zile; de multe ori, astfel de logodne în joacă prefaţau logodnele şi căsătoriile adevărate.
Dacă nu se făcea cumva Dragobetele se credea că tinerii nu se vor îndrăgosti în anul care urma. În plus, un semn rău era dacă o fată sau un băiat nu întâlneau la Dragobete măcar un reprezentant al sexului opus, opinia generală fiind că tot anul respectivii nu vor mai fi iubiţi, iar dacă o fată ieşea împreună cu un băiat şi nu se sărutau se credea despre ei că nu se vor mai iubi în acel an, că doar nu degeaba se spunea că „Dragobetele sărută fetele”! Aşadar, bucuria şi veselia erau, trebuiau să fie, coordonatele esenţiale ale acestei sărbători a dragostei!
Baba Dochia şi Mărţişorul
"Perioada dintre 1 şi 9 (12) martie este cunoscută în popor sub denumirea de „Zilele Babei Dochia” sau „Zilele Babelor”. Vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între Baba Dochia şi obiceiul purtării mărţişorului, marţului sau mărţiguşului.
Ziua Babei Dochia trebuia să fie ţinută, numai torsul fiind permis; unele femei credeau că fierbând bostan alb şi dându-l de pomană de sufletul Dochiei, mai puteau munci şi altceva. Fetele mari care nu-şi doreau soacre rele se sileau din răsputeri să nu muncească deloc pe 1 martie; oricum, motivaţia celor care nu lucrau în această zi era aceea că altfel Baba Dochia s-ar fi mâniat şi mai tare, scuturându-şi cojoacele vreme de 9 zile la rând!", a precizat etnograful Marcel Lutic, presedinte al Asoiatiei Mesterilor populari din Moldova.


Powered By Blogger