Centenar sărbătorit prin 100 de cărți de acum 100 de ani, la Iași - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 21.02.2019)

           Dragi ascultători, astăzi, în emisiunea noastră, la microfonul Radio Iași avem invitați pe lector, doctor în filologie, Livia Iacob și profesor universitar, doctor în filologie, Constantin Dram - de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Ne vorbesc despre un proiect desfășurat pe parcursul anului trecut și lansat chiar la 1 Decembrie, la o sută de ani de la Marea Unire, în Sala Henri Coandă din incinta Palatului Culturii.

Este vorba despre prezentarea volumului - 100 de cărți de acum 100 de ani, la Iași - apărut la Editura Asachiana, precum și prezentarea unui colaj a 100 de coperți ale volumelor editate în perioada 1900 - 1918.

Autorii volumului sunt Constantin Dram, coordonator al proiectului, Cezar Baciu, Laura Mahu, respectiv Lucian Zup (Biblioteca Județeană Gh. Asachi Iași).

Alături de acest volum, dragi prieteni, a mai fost lansat și - 100 de ani de grafie românească - sub coordonarea scriitorului Constantin Acozmei de la Bibilioteca Județean Gh. Asachi din Iași.

Spunem felicitări tuturor celor care s-au implicat în programul Centenar, aducând la lumină mărturii grăitoare despre neamul și trăirile unui popor surprinse în volumele mai sus amintite.

În paginile volumului - 100 de cărți de acum 100 de ani, la Iași -  în număr de peste 400, se regăsesc descrise, poate, cele mai importante 100 de cărți apărute în ținuturile locuite de români, în perioada 1900-1918, până la actul Marii Uniri.

Amintim câteva dintre cărțile surprinse, cu pricepere și răbdare, în volumul de față: Mihail Kogălniceanu, Schiță despre Țigani; A. D. Xenopol, Amintiri de călătorie; Riria, Ultima rază din viața lui Eminescu; A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodă; Mihail Lermontov, Demonul, poemă tradusă din rusește de Ioan R. Rădulescu; Riria, Cânturi și poeme; Giorge Pascu, Despre cimilituri: studio filologic și folcloric și altele.

Livia Iacob ne spune de ce este importantă apariția volumului de față. Mai mult, toate cărțile la care se face referire în volum, au ca punct de plecare  realitatea dinaintea Marii Uniri de la 1918.

Concret, dacă parcurgem paginile volumului, putem constata că printre lucrări sunt expuse traduceri din literatura rusă sau ne putem conecta la perioada romantică pentru a afla ce scria Veronica Micle.

Așadar, lucrarea de față, după cum ne spune Livia Iacob, aduce un omagiu unei perioade în care Iașul a fost capitală în timp de război, vremuri surprinse în paginile volumului  - 100 de cărți de acum 100 de ani, la Iași.

Din cele spuse de Doamna profesor Livia Iacob, putem concluziona că - nu e posibil să vorbim despre 100 de ani de Românie, fără să vorbim despre cultura noastră scrisă.

 100 de cărți de acum 100 de ani, la Iași

100 de ani de grafie românească

În a doua parte a emisiunii, profesor universitar, doctor în filologie, Constantin Dram, ne vorbește despre importanța cărții în societatea începutului de secol XX, despre insdustria tipăriturilor în această perioadă, dar și despre personalitățile din epoca respectivă.

Până a-i oferi cuvântul pentru a zugrăvi ideile amintite, enumerăm câteva cărți prezentate în volumul de față: Octav Erbiceanu, Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer; V. Cocuz, Iezătura Iazului Roman. Aquarium de pe Bahlui. Castrum Iași. Originea și semnificația numelui Iași; A. D. Xenopol, Regele Carol I; D. D. Pătrășcanu, Timotheiu Mucenicul; Gala Galaction, Bisericuța din Răzoare; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte; A. D. Xenopol, Românii și Austro-Ungaria și altele.

O sinteză a marilor evenimente culturale și literare prinde contur în discursul domnului profesor universitar, doctor în filologie, Constantin Dram, care ne prezintă, în detaliu, amănunte despre cele cinci mituri care au scris istoria veacurilor trecute: mitul Cuza, Kogălniceanu, Eminescu, mitul Regalității și cel al Universității ieșene.

Tot în această perioadă, cu un respect deosebit față de marele povestitor humuleștean Ion Creangă, poporul român înfăptuiește pentru prima dată, recunoscând Casa Memorială a scriitorului, ca fiind primul muzeu literar din țară.

Mai trece o seară în care încercăm să aducem în casele dumneavoastră informații legate de cultura ieșeană, unde reprezentanții acesteia fac tot posibilul să reînvie și să întărească actul cultural prin scrierile și prin demersurile pe care le întreprind, pentru a păstra și promova valorile culturale ale neamului românesc, identități obținute, uneori, cu sudoarea strămoșilor, așa cum spune Arghezi: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite/ Şi leagăne urmaşilor stăpâni./ Şi, frământate mii de săptămâni/ Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane,/ Făcui din zdrenţe muguri şi coroane./ Veninul strâns l-am preschimbat în miere,/ Lăsând întreagă dulcea lui putere.

Text, audio și foto: Dumitru ȘERBAN

Sărbătoare în Comunitatea Rușilor Lipoveni din România - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 20.02.2019)

         În ediția de astăzi a emisiunii noastre vorbim despre o serie de manifestări dedicate Zilei Comunității Rușilor Lipoveni din România, acțiuni desfășurate, duminică, 17 februarie, în Rădăuți, județul Suceava. Anul acesta, la 12 februarie, s-au împlinit 29 de ani de la recunoașterea personalității juridice a Comunității Rușilor Lipoveni din România. Cu acest prilej, duminica trecută, în Rădăuți, am asistat la un frumos spectacol cultural-artistic dedicat Zilei Comunității, dar și la vernisajul expoziției de fotografii și documente dedicate aniversării a 100 de ani de la proclamarea Marii Uniri.

          În dimineața zilei de duminică am participat la prezentarea romanului Ambasadorul invizibil, de Nichita Danilov, volum aflat la ediția a II-a, apărut în seria Top 10 Plus a Editurii POLIROM din Iași, în luna decembrie a anului trecut.

          După lansarea romanului scriitorului Nichita Danilov am asistat la prezentarea Broșurii - Centenarul Marii Uniri. Etnicii Ruși Lipoveni - editată de către membrii redacției "Zorile" sub egida Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România.

          Prima voce pe care o audiem în ediția de astăzi este a domnului Silviu Feodor, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din România, cel care ne vorbește despre importanța zilei Comunității Rușilor Lipoveni din România, cât și despre Ziua Limbii Materne.

          Știut este faptul că anul acesta, în România, este anul cărții.

          Cartea, în cazul de față, constituie un alt subiect pe care ni-l conturează domnul Silviu Feodor, punctând și câteva detalii din planul editorial al comunității pentru anul în curs.

          Înspre finalul intervenției, domnul Silviu Feodor ne conturează și un scurt portret biografic al scriitorului Nichita Danilov, amintind de romanul Ambasadorul invizibil, apărut, în anul 2018, la Iași, la Editura POLIROM.

          Silviu Feodor anunță și un eveniment de o importanță aparte pentru Comunitatea Rușilor Lipoveni din România. Este vorba despre Festivalului Poeziei Ruse, eveniment care anul acesta se va desfășura la Timișoara.

       În ediția de astăzi a emisiunii îl ascultăm și pe scriitorul Nichita Danilov, împărtășindu-ne câteva amintiri despre locurile natale, Domnia Sa fiind născut în Climăuți, comuna Mușenița, Suceava, dar ne conturează, pe scurt, o imagine a romanului Ambasadorul invizibil, carte lansată, la Rădăuți, în sala de evenimente a Hotelului Geralds, duminică, 17 februarie, începând cu ora 11.

          Nichita Danilov ne destăinuie câteva întâmplări povestite de înaintașii Domniei Sale, amintindu-ne și de câteva experiențe de viață pe care le-a trăit, situații care au constituit punctul de plecare al romanului în discuție.

          Romanul de tip realist prezintă cu veridicitate întâmplări reale, filtrate prin conștiința scriitorului; acesta are ca tematică condiția umană, fiind un roman al limitelor, dar și al puterii.

       Imediat după lansarea romanului Ambasadorul invizibil, de Nichita Danilov, volum aflat la ediția a II-a, apărut la Editura POLIROM din Iași, dar și după prezentarea broșurii - Centenarul Marii Uniri. Etnicii Ruși Lipoveni - editată de către membrii redacției "Zorile" sub egida Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România, am invitat la dialog pe domnul Andrian Ampleev, deputat în Parlamentul României din partea Comunității Rușilor Lipoveni.

          Dialogul s-a axat pe descrierea evenimentelor culturale desfășurate la Rădăuți, concluzia fiind aceea că tot ce se investește în - școală, familie, biserică - este pentru tânăra generație, iar obiectivele acesteia sunt de a păstra valorile identitare ale înaintașilor.

        Mai multe despre această sărbătoare aflați ascultând diseară emisiunea Comunități etnice/Ruși lipoveni, începând cu ora 20 și 30 de minute, pe toate frecvențele Radio Iași.

          Asupra evenimentelor de la Rădăuți, manifestări care au constituit subiectele emisiunii noastre de astăzi revenim și în edițiile următoare.

MAI MULTE - AICI - ȘI AUDIO - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/sarbatoare-in-comunitatea-rusilor-lipoveni-din-romania-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-20-02-2019/

Text, audio și foto: Dumitru ȘERBAN

Opera savantului Petru Caraman, vibrația și trăinicia poporului român - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 07.02.2019)

            Iubiți ascultători, astăzi în emisiunea Tradiții, la microfonul Radio Iași avem invitați oameni valoroși, care și-au unit energiile și au adus la lumină studii interesante dedicate profesorului Petru Caraman, folclorului și slavisticii.

Cartea de un real interes - despre care vorbim în prima parte a ediției  de astăzi - îi aparține savantului etnolog, etnograf, folclorist și slavist Petru Caraman și se intitulează Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente. Invitat la microfon este doamna profesor universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea, îngrijitor al ediției. Volumul a fost lansat - nu demult - în incinta Librăriei Orest Tafrali din Iași.

O altă voce pe care o difuzăm aparține domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, apropiat al savantului, autor al unui important volum dedicat lui Petru Caraman, intitulat Destinul cărturarului (Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2008), dar și îngrijitor al mai multor cărți de etnologie și folcloristică pe care savantul le-a lăsat în manuscrise.

Domnul profesor Ion H. Ciubotaru, spre finalul emisiunii, ne vorbește despre studiul intitulat - ETNOGRAFUL CANTEMIR ŞI FOLCLORUL  ORIENTULUI ASIATIC, scris de către etnologul Petru Caraman și apărut în Secțiunea Restituiri din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, în două părți, în numerele din anii 2014 și 2015.

          Înainte de a-i oferi cuvântul doamnei profesor Livia Cotorcea amintim volumele de autor pblicate de Domnia Sa: Lirica lui Lermontov. Consideraţii tematico-structurale, Editura Junimea, 1983, Iaşi; Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă. Antologie, studiu introductiv şi note biobibliografice, Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 1983; Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă. Antologie, traducere în limba romană, studiu introductiv şi note biobibliografice, Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 1975, ediția a II-a, 1994; Terminologie poetică şi retorică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1994 (în colab.); Saturnia, Casa de editură „Cronica”, Iaşi, 1994; Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov (cu traduceri în limba română din poezia, proza, dramaturgia, texte teoretice şi manifestele literare ale lui Hlebnikov), Editura „Istros”, Brăila, 1997;  Osip Mandelștam, Eseu despre Dante, Edit. Universității, 2001; Anna Ahmatova, Poeme. Proză, Edit. Universității, 2002; Avangarda rusă (studiu + antologie de texte), ediţia I, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005; ediţia a II-a, 2009; Căutând desăvârşirea, Editura „Opera magna”, Iaşi, 2006 ; ediția a doua revizuită și adăugită, Junimea, 2018.

Doamna profesor Livia Cotorcea își amintește în prima secvență audio pe care o difuzăm despre jocul copilăriei, unic și de neegalat în zilele noastre, cu scene care i-au rămas adânc fixate în conștiință, ca o reflectare a realității.

           După ce ne prezintă aceste tradiții de neuitat din copilăria Domniei Sale, ne conturează o imagine a savantului Petru Caraman, născut la 14 decembrie 1898 în Vârlezi, județul Galați, stins la 10 ianuarie 1980 în Iași.

       Doamna profesor ne vorbește și despre lucrarea de bază a cărturarului Petru Caraman - Colindatul la Români, Slavi și la alte popoare. Studiu de folclor comparat, dar accentuează și asupra fenomenului descolindatului descoperit de Peru Caraman prin cercetări intense, în foarte multe spații culturale, și descris de acesta într-un studiu masiv pe care i-l consacră.

     Stimați prieteni, pentru că vorbim despre viața și opera savantului Petru Caraman, credeți-mă că nu pot trece mai departe fără să vă citez din volumul: Petru Caraman. Destinul cărturarului, al domnului profesor Ion H. Ciubotaru, măcar o pagină, făcând apel la imaginația dumneavoastră,  pentru a înțelege cât de grea a fost suferința atât pentru savant, cât și pentru neamul românesc, în vremuri tulburi, în primii ani de la instaurarea comunismului, puțin timp după cel de-al Doilea Război Mondial: “Nevoit să părăsească Iaşul, profesorul îşi îndrepta din nou paşii spre meleagurile copilăriei. Acasă era locul miraculos unde spera să redobândească acea stare de spirit binefăcătoare, de care avea atâta nevoie. Nu s-a pornit spre ai săi, de teamă că le-ar fi putut pricinui neplăceri. A ales să se ducă la Corni, o localitate în care fusese de atâtea ori, începând din cea mai fragedă pruncie. Acolo, în acea veche aşezare răzeşească, se afla Gheorghe Miron, unchiul său dinspre mamă. Tuşa Mărioara şi moş Gheorghe erau cunoscuţi în mai toate satele din împrejurimi. O familie foarte înstărită şi, ceea ce se întâlneşte destul de rar, deosebit de sensibilă la suferinţele altora. De la Târgu Bujor şi-a continuat drumul pe jos. Evita şleaurile, pentru a rămâne cât mai mult în tovărăşia gândurilor, pe care nu mai prididea să şi le orânduiască. Cărările şerpuitoare, pierdute odinioară printre holdele mănoase, păreau acum nesfârşite cicatrici pe trupul suferind al pământului. Era vremea foametei! Grânele chircite, pârguite înainte de vreme, sporeau deznădejdea oamenilor, care aşteptau de luni şi luni de zile câteva picături de ploaie. Întinderile nesfârşite, de unde animalele dispăruseră ca şi cum nici nu ar fi fost vreodată, păreau pustii. O singură certitudine rămăsese: soarele necruţător, care ameninţa să pârjolească totul. Când a ajuns la Corni, ospitalierele sale gazde l-au întâmpinat, ca întotdeauna, cu toată dragostea şi bucuria ce izvora din sufletele lor generoase. Tuşa Maria (căreia nepoţii îi spuneau mătuşica) şi moş Gheorghe erau încă puternic marcaţi de moartea lui Ionel. Băiatul lor, de numai douăzeci de ani, fusese împuşcat pe front – într-o împrejurare stupidă – după încheierea armistiţiului. Se întâmplase în ajunul întoarcerii sale acasă, unde urma să se logodească. Îi apăsa această durere cutremurătoare, dar nu pierdeau din vedere că la poarta lor se perindau zilnic, ca într-un pelerinaj, zeci şi zeci de oameni necăjiţi, veniţi să le ceară ajutorul. Aveau pentru fiecare o vorbă bună şi le dăruiau tuturor, din prisosul agoniselii, bucatele de care aveau nevoie, pentru a-şi salva pruncii ori bătrânii ce se prăpădeau de foame de la o zi la alta”.

          Ei, dragi ascultători, dintr-un astfel de aluat era plămădit Petru Caraman și, cu acest prilej, vă invit să lecturați cartea - Destinul Cărturarului a domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru.

          Doamna profesor Livia Cotorcea, în ediția din seara aceasta a emisiunii noastre, ne creionează imaginea cărturarului Petru Caraman, amintind principalele teme folclorice pe care le tratează în lucrările sale.

          Temele tratate de etnologul Petru Caraman, susținute de motivele centrale, sunt unice în scrierile sale, nefiind tratate de niciun alt specialist la o asemenea intensitate.

          Numele Petru Caraman va dăinui în istoria etnologiei românești întrucât studiile sale sunt de actualitate, fiind vii,  prin informațiile oferite având puterea de a te acapara, de a te atrage înspre studiu, ca apoi în urma lecturii să devii inițiat.

         Livia Cotorcea, profesor universitar, doctor în filologie, ne prezintă volumul Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, al savantului Petru Caraman, carte lansată, nu demult, la Iași, în incinta Librăriei Orest Tafrali.

          Doamna Livia Cotorcea vorbește cu durere, dar și cu revoltă, în suflet despre faptul că în momentele studenției sale nu i-a fost dat, datorită sistemului de dinainte de 1989, să beneficieze de cursurile savantului Petru Caraman, pentru că numai în preajma unui astfel de cărturar te poți forma optim ca om, dascăl, cercetător.

          Livia Cotorcea, editorul volumului cărturarului Petru Caraman, în timpul culegerii materialelor necesare redactării cărții a avut sentimentul că pe tot parcusrsul acesteia s-a metamorfozat într-un căutător de aur culegând slovă cu slovă, dând spre tipar bogăția valoroasă a unui popor.

          Înspre finalul emisiunii oferim cuvântul domnului profesor universitar doctor Ion H. Ciubotaru, care ne vorbește despre destinul unui studiu al cărturarului Petru Caraman, intitulat - ETNOGRAFUL CANTEMIR ŞI FOLCLORUL ORIENTULUI ASIATIC, apărut în Secțiunea Restituiri din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, în două părți, în numerele XIV și XV din anii 2014, respectiv 2015.

          În studiul amintit, Petru Carman reflectă truda cărturarului Dimitrie Cantemir  subliniindu-i: preocupările muzicologice, credințele, obiceiurile turcești, vestigii de folclor juridic la turci, obicei războinic turco-tătar, obicei oriental exploatat inuman de un creştin, Un obicei juridic asiatic? Sau euroasiatic?... Datinile cardinale în legătură cu viaţa umană la turci - Nunta la turci şi la tătari, Moartea şi înmormântarea la turci, Funeralii de rit creştin luate în derâdere de turci, Mitologie musulmană, Folclorul turcesc, Instituţii specific turceşti, Tablou etnografic circazian.

          Ca omagiu adus memoriei lui Petru Caraman, oameni cunoscători ai operei au ales ca numele cărturarului să fie reprezentativ pentru Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere, instituții iubite și îndrăgite atât de mult de etnolog, de care nu s-a putut bucura în timpul vieții.

          Reprezentanții actului cultural din Galați, în același semn de prețuire, în urmă cu câțiva ani, au ales ca numele Petru Caraman să fie emblemă pentru Muzeul Satului din Gârboavele, Galați

          Pe de o parte, ne bucurăm că sunt oameni care se gândesc și-l prețuiesc pe cărturarul Petru Caraman, iar pe de altă parte, ne plânge sufletul că un asemenea om de o valoare atât de mare este prea puțin amintit și prea puțin cunoscut în cultura română.

Text și audio: Dumitru Șerban