Schisma din Biserica Rusă prin trăirile Feodosiei Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (II) - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 09.02.2022)

În ediția de astăzi (9 februarie 2022, h. 20:30) a emisiunii Comunități Etnice/ Ruși Lipoveni, după cum bine știți din emisiunea de săptămâna trecută… dialogăm cu doamna Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Vorbim despre volumul - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte tradusă de către invitata noastră, cea care a semnat și prefața. Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

        În prima intervenție audio pe care o difuzăm, doamna Profesor Marina Vraciu ne creionează un portret al Boieroaicei Feodosia Prokopievna Morozova, cea care s-a călugărit în taină, luând numele de Maica Feodora, aflând totodată și răspuns la întrebarea – De ce a trebuit ca ea să moară…? fiind dintr-o familie de rang înalt a imperiului din acele vremuri, fiind căsătorită, având și un fiu.

Apoi, doamna Profesor continuă a ne prezenta portretul Feodosiei Prokopievna Morozova ilustrându-ne credința acesteia ancorată – clipă de clipă – în căutarea sfințeniei, în facerea de bine, gingășiei, generozității, iubirii pentru aproapele, pentru Hristos și credința străbunilor.

Pentru a întări cele precizate și a vă crea o imagine completă a perioadei la care facem referire și a actanților implicați în subiect (Feodosia Prokopievna Morozova – 21 mai 1632, Moscova… plecând din lumea cu dor în cea fără de dor la 12 noiembrie 1675, Borovsk, Rusia) – se cuvine ca din prefața cărții să cităm: „Regăsim în textul acestei relatări și personaje istorice cunoscute din alte texte fundamentale ale așa-numitei Școli de la Pustoziorsk, adică din Viața Protopopului Avvakum de el însuși scrisă, precum și a preotului Lazăr și a călugărului Epifanie: maica-îndrumătoare, Melania, cea care o păzește pe Feodosia, pe de o parte, și sora mai mică a Feodosiei, Evdokia Urusova precum și prietena lor de origine nobilă, Maria Danilova. În contrast, în conflict apar, într-o strânsă asociere cu reprezentanți ai puterii laice și bisericești, demnitari și executanți, boieri, clerici și chiar membri ai familiilor”.

      Lupta pentru credința străbună a Maicii Feodora s-a reflectat, mai târziu, în operele artiștilor, scriitorilor, amintindu-ne de pictorul Vasili Surikov, cunoscut pentru lucrările sale istorice în care prezintă episoade din secolul al XVII-lea și din perioada medievală a Rusiei.

         În picturile sale, Vasili Surikov redă cu minuțiozitate așezările și costumele epocii. aceasta în ciuda faptului că doar nouă din picturile sale sunt istorice, iar restul, de mai multe sute, fiind portrete și schițe. Surikov se trage dintr-o familie de cazaci din îndepărtata Siberie. După absolvirea școlii în anul 1868, a pornit spre Sankt Petersburg, călare pe cal, pentru a se înscrie la Academia de Arte. Călătoria a durat un an, iar în 1869 s-a înscris la Academie, unde a avut rezultate remarcabile.

        Am amintit toate acestea, pentru că Doamna Profesor - Marina Vraciu - ne amintește de o pictură a lui Vasili Surikov în care o reprezintă pe Feodosia Prokopievna Morozova, pictură care ilustrează, în detaliu, suferința acesteia pentru credința străbună. De asemenea, invitata noastră ne amintește și despre prezența Morozovei în romane istorice, în opere literare.

        Încheiem ediția de astăzi a emisiunii noastre… spunându-vă că Maica Feodora a fost canonizată în anul 1917, aflând... ca o concluzie a celor două ediții dedicate: schismei din Biserica Ortodoxă Rusă; contextului schismei; volumului - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum; autorului paginilor volumului, volum tradus de doamna Profesor Marina Vraciu, aflând, din nou, ce cuprinde întregul proiect editorial, invitându-vă, așadar, la lectură și a afla din trecutul sângeros al staroverilor.

       În final, mulțumim doamnei Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că ne-a prezentat, în exclusivitate, volumul Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, în anul 2021, București.

         Ne auzim online, în orice colț al lumii - AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ 

Text: Dumitru ȘERBAN

* În ton cu subiectele pe care ni le prezintă doamna Profesor Marina Vraciu, astăzi... difuzăm Fericirile interpretate de Ansamblul Sirin, care au reprezentat coloana sonoră pentru serialul „Raskol” al lui Nikolai Dostal' (2011), unde apar Boieroaica Morozova și protopopul Avvakum, ca simboluri ale rezistenței față de reformele Patriarhului Nikon. Ansamblul Sirin a fost fondat în anul 1989 de către Andrey Kotov,  denumirea ansamblului provenind de la numele unei păsări a grădinii Edenului din legendele creștine rusești. Înainte de aceasta, Andrei Kotov a petrecut mulți ani studiind folclorul sacru rusesc în expediții în cele mai izolate locuri din Federația Rusă… unde tradițiile vechi încă sunt păstrate. 

Schisma din Biserica Rusă prin trăirile Feodosiei Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (I) - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 02.02.2022)

Stimați prieteni, atât în ediția de astăzi, miercuri, 2 februarie 2022, a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, cât și în cea de miercuri, 9 februarie 2022, între 20:30-21, de pe toate frecvențele Radio Iași, împreună cu doamna Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, vorbim, în exclusivitate, despre volumul - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte tradusă de către invitata noastră, cea care a semnat și prefața. Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

Pe coperta unu a volumului este ilustrată o miniatură din Codicele cu figuri – Lițevoi svod –, a doua jumătate a seolului al XVI-lea, pictură în care este surprinsă Mănăstirea cu hramul Maicii Domnului din Smolensk din Moscova, fondată în anul 1524 de marele cneaz Vasilii III (Vasili al III-lea Ivanovici a fost Mare Cneaz al Moscovei între anii 1505 - 1533), care a servit, în primele două secole ale istoriei sale, ca loc de detenție pentru femeile din familia țarilor și boierilor de rang înalt, printre care și Feodosia Prokopievna Morozova.

Începem dialogul cu doamna Profesor Marina Vraciu, aflând de la domnia sa, din primele două secvențe audio pe care le difuzăm, amănunte concrete despre volumul – Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum (Editura CRLR, București, 2021), stârnindu-vă interesul lecturii.

         Până a afla amănunte despre lupta boieroaicei Morozova pentru credința străbună, subiect ilustrat în paginile volumului amintit, ascultați detalii despre Schisma/Raskolul din Biserica Ortodoxă Rusă, secolul al XVII-lea (staroverii, vechi-credincioși, în rusă старове́ры, s-au separat în 1666 de Biserica Ortodoxă Rusă ca protest împotriva reformelor introduse de patriarhul Nikon al Moscovei între anii 1652 și 1666), dar și despre consecințele acestui fenomen pentru oamenii din popor.

Feodosia Morozova, de Vasili Ivanovici Surikov

         Apoi, din următoarea secvență audio pe care o difuzăm aflăm amănunte despre viața Feodosiei Prokopievna Morozova, cu urcușurile și coborâșurile acesteia, temă surprinsă în volumul care constituie subiectul emisiunii de astăzi, aflând detalii despre conținutul cărții, despre autorul paginilor traduse de către doamna profesor, „document viu scris dincolo de timp”, text scris la câteva decenii de la dispariția Maicii Feodora, aflând totodată informații și despre corespondența dintre Maica Feodora și Protopopul Avvakum, corespondență reflectată în volumul pe care-l prezentăm.

          Trebuie să facem precizarea că alături de Maica Feodora pentru suferința întru Hristos și pentru vechea credință a mai avut alături și „sora mai mică, Evdokia Urusova, și prietena lor apropiată, Maria Danilova”.

          În ultima secvență audio pe care o difuzăm, doamna profesor Marina Vraciu ne creionează un portret al Boieroaicei Feodosia Prokopievna Morozova, cea care s-a călugărit în taină, luând numele de Maica Feodora, aflând totodată și răspuns la întrebarea: De ce a trebuit ca ea să moară? fiind dintr-o familie de rang înalt a imperiului din acele vremuri, fiind căsătorită, având și un fiu…

          Dragi prieteni, vă invit să ascultăm, cu atenție, subiectele ediției de astăzi a emisunii dedicate Comunității Starovere din România, și să ne amintim de sacrificiile făcute de Maica Feodora și ale celor dimpreună cu ea - pentru numele lui Hristos și a credinței străbune, constituind, de fapt, pentru fiecare dintre noi, un exemplu rar de a-L iubi pe Hristos, mântuitorul și salvatorul lumii. Oare câți dintre noi suntem capabili de asemenea jertfă?

Mulțumim Doamnei Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că și-a deschis sufletul pentru dumneavoastră, vorbindu-ne, în exclusivitate, despre acest subiect destul de sensibil pe care-l prezentăm și în ediția de miercurea viitoare, 9 februarie 2022, începând cu aceeași oră – 20 și 30 de minute.

Ne auzim online, în orice colt al lumii, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN

Interpretul de muzică populară Ioan Ursache, astăzi, pe undele Radio Iași, în emisiunea Tradiții, ora 21 și 3 minute

·        În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, începând cu ora 21 și 3 minute - până la ora 22, de pe toate frecvențele Radio Iași, dialogăm cu interpretul de muzică populară Ioan Ursache, originar din satul Maxut, comuna Deleni, județul Iași.         

·        Doamnia Sa ne vorbește despre mărcile identitare ale Ținutului Hârlăului… cu accent pe dragostea pentru folclorul autentic, întărind acest subiect prin a ne povesti pașii din cariera artistică, din copilărie până la maturitate.

·        Ioan Ursache ne prezintă repertoriul pe care-l interpretează, amintindu-ne principalele melodii populare, povestindu-ne - în detaliu - motivele, subiectele, temele pe care le surprinde în conținutul acestora.

·        Înspre finalul emisiunii, de la Domnia Sa, audiem amănunte despre Grupul Vocal „Curtenii Mușatini”, înființat, nu demult, în Hârlău, grup din repertoriul căruia, diseară, audiem câteva melodii populare.

În speranța că v-am stârnit interesul și sigur am făcut-o... vă invităm ca începând cu ora 21 și 3 minute, astăzi, să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră. Ne auzim și online - în orice colț al lumii - aici - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Dumitru ȘERBAN

Alla Ivanov - încredere și profesionalism – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 10.06.2020)

În ediția de astăzi a emisiunii Comunităţi Etnice/Ruşi Lipoveni – invitată la microfonul Radio Iaşi avem pe Alla Ivanov originară din comunitatea staroveră ieșeană.

Alla Ivanov este absolventă a prestigioasei Universități Prietenia Popoarelor din Moscova, Federația Rusă, licențiată în Relații Internaționale, Facultatea de Științe Sociale și Umaniste, în prezent urmând un Masterat, anul I, în Politici Educaționale pentru Dezvoltare Globală, la Universitatea Autonomă din Barcelona și Universitatea din Glasgow, fiind angajată, la New York, în cadrul UNICEF (Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite).

Alla Ivanov este o tânără de succes din Comunitatea Rușilor Lipoveni din Iași care atât astăzi, cât și miercurea viitoare (17 iunie 2020, ora 20 și 30 de minute, pe toate frecvențele Radio Iași) ne împărtășește din experiența sa profesională, conturându-ne din pașii pe care i-a făcut - de la studiul Relațiilor Internaționale la Moscova - până la a lucra în una din cele mai prestigioase instituții din lume – UNICEF.

Alla Ivanov, în emisiunea de astăzi, ne vorbește și despre Masterul (anul I, Barcelona și Glasgow) pe care-l urmează în această perioadă, împărtășindu-ne din proiectele UNICEF, ghidându-se tot timpul după „adevărul de care strămoșii noștri au avut grijă” spunându-ne că „e al nostru și trebuie să-l apărăm”.

Invitata noastră ne mai spune că – în viitor s-ar întoarce să lucreze acasă, însă rămâne la ideea că – „Dacă ajuți, nu contează unde ajuți!”

Din ultima intervenție audio pe care o difuzăm, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, aflăm - de la Alla Ivanov - amănunte despre cum s-a prezentat, prin originea Sa, în fața lumii.

Și dacă în deschiderea emisiunii vorbim despre experiența invitatei noastre de la Moscova, subiect pe care-l dezbatem și în emisiunea de miercurea viitoare (17 iunie a.c.), începând cu ora 20 și 30 de minute, îl audiem, astăzi, pe Bulat Okudjava cu – Ах, Арбат мой, Арбат... o frumoasă melodie prin intermediul căreia facem trimitere la frumusețea Bulevardul moscovit – Arbat.

Russia. Moscow. Monument to Bulat Okudzhava on Old Arbat Street in Moscow

Raportat la subiectele pe care le discutăm, astăzi, cu Alla Ivanov, conchidem prin următoarele cuvine - Cele mai bune și mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute sau atinse. Trebuie să le simți cu inima (Helen Keller) – astfel procedând și Alla, adresându-i felicitările cuvenite, pentru că ea reprezintă un model pentru fiecare dintre noi.

                                                                                                Text: Dumitru ȘERBAN

„Manual starover de sfințenie” – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 20.05.2020)

Astfel se intitulează prima apariție editorială a Editurii RoRu din Iași (www.facebook.com/editura.roru), coordonată de cel pe care îl vom avea invitat în această seară la microfonul emisiunii noastre - Ștefan Silvestru, tânăr starover, absolvent al Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași, cu studii de licență și master la Facultatea de Informatică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, totodată pasionat și de pictură, urmând cursuri la Școala Populară de Arte din Iași.

Ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni vine ca o continuare a emisiunii de miercurea trecută, atunci când Ștefan Silvestru, tânăr starover din comunitatea ieșeană, ne-a prezentat cronologic principalele evenimente din istoria Rusiei - de la creștinare până la Revoluția bolșevică.

Ștefan Silvestru – împreună cu Diana Guțu și Svetlana Hercuț, au tradus cartea - Manual starover de sfințenie - din slavonă și rusă veche, volum apărut la Editura RoRu din Iași, nu întâmplător, chiar în Săptămâna Mare (a.c.), trimițând la momentul arderii pe rug a protopopului Avvakum (și a celor dimpreună cu el), petrecut în Vinerea Mare a anului 1682.

Anul acesta, în Rusia și în comunitățile de staroveri din întreaga lume este sărbătorit Anul Avvakum, împlinindu-se 400 de ani de la nașterea acestuia, cu acest prilej asistând și la apariția Manualului starover de sfințenie, ediție îngrijită și comentarii de Ștefan Silvestru.

În acest context, trebuie să amintim că, anul acesta, se împlinesc 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România, dar și 60 de ani de la moartea lui Feodor Evfimovici Melnikov, teolog starover - autorul volumului Scurtă Istorie a Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit vechi, ediție îngrijită, tradusă, prefațată și adnotată de către universitarul ieșean Leonte Ivanov, volum prezentat în  mai multe rânduri în emisiunea noastră.

În deschiderea emisiunii de astăzi, Ștefan Silvestru ne oferă amănunte despre contextul Raskolului din Biserica Rusă de la mijlocul secolului al XVII-lea, ilustrând, cronologic, principalele evenimente care au dus la această situație, inițial cu accent pe Cercul Râvnitorilor Cucerniciei și principalele evenimente premergătoare Sinodului Moscovit dintre anii 1666/1667, moment din care începe, în mod oficial, prigoana împotriva staroverilor.

 Sinodul Moscovit_1666-1667 - Pictor Serghei Miloradovici_1885

Țarul Alexei Mihailovici și Patriarhul Nikon

În următoarea secvență audio - pe care o difuzăm - Ștefan Silvestru ne creionează, pe scurt, o imagine a principalelor evenimente din viața staroverilor, de după prigoana acestora din Rusia, subliniind principala problemă cu care aceștia se confruntau, problemă rezolvată prin înființarea Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi de la Fântâna Albă (1846), apoi - invitatul nostru ne aduce în prezent, punctând principalele evenimente care au dus la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România, în anul 1990.

 Catedrala Adormirea Maicii Domnului_Fântana Albă

Sfântul Ambrosie_Primul Mitropolit de Fântana Albă

În următoarele minute, Ștefan Silvestru ne oferă mai multe amănunte despre volum, amintind de munca de cercetare depusă, spunându-ne că alături i-a fost domnul profesor Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Invitatul nostru ne conturează, succint, biografiile protopopului Avvakum, călugărului Epifanie și a boieroaicei Morozova, cei mai importanți apărători ai credinței de rit vechi (bizantin), jertfiți întru apărarea acesteia.

 Surghiunul in Dauria al protopopului Avvakum

Arderea pe rug a protopopului Avvakum si a celor dimpreuna cu el

Boieroaica Morozova, pictura de Vasili Surikov

Stimați ascultători, împreună cu Ștefan Silvestru, invitat al celor două edițiii - de săptămâna trecută și de astăzi, raportat la subiectele conturate - de la creștinarea Rusiei, anul 988, până la Revoluția bolșevică din 1917, prezentarea Marii Schisme, de la mijlocul secolului al XVII-lea, din sânul Bisericii Ortodoxe Ruse și prezentarea vieților Protopopului Avvakum, călugărului Epifanie și a boieroicei Morozova în Manual starover de sfințenie, carte apărută, în Săptămâna Mare (a.c.), la Editura RoRu din Iași -  tragem concluziile, referindu-ne succint la experiența de viață a marelui scriitor rus Alexandr Soljenițîn.

Icoana cu Sfântul Protopop Avvakum

Raportat la subiectele prezentate în cele două ediții ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, încheiem prin câteva cuvinte care aparțin domnului profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov, cel care a scris Prefața Manualului starover de sfințenie: „[...] nevoiți să trăiască ascunși, aidoma primilor creștini, ei au reușit să-și păstreze credința, semnul crucii cu două degete, vechile pravile, cărțile de cult și icoanele venerate, să-și ducă zilele în cucernicie. În țările de adopție au găsit aproape întotdeauna mai multă înțelegere și toleranță decît în patria părăsită”, invitându-vă încă o dată să intrați în contact cu această carte și să înțelegeți istoria zbuciumată a staroverilor – credincioșii ortodocși ruși de rit vechi (bizantin).
MAI Multe - AUDIO - AICI - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/manual-starover-de-sfintenie-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-20-05-2020/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Tradițiile, încununare a generațiilor - tineri și adulți - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 14.11.2019)

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții poposim în vetrele etnofolclorice Sirețel și Tătăruși din județul Iași, iar, spre finalul emisiunii în Botoșani - acolo unde dialogăm cu artistul plastic Cristian Bîrzoieș.

În Sirețel stăm de vorbă cu domnul Gheorghe Constantinescu, gospodar al locului, care ne prezintă comuna cu accent pe timpurile de altădată, cu tradițiile și datinile specifice, conturându-ne și o imagine a vieții spirituale de pe aceste meleaguri.

Fotografii realizate de către Ștefan Vitel, referent cultural al comunei Sirețel, Iași

De asemenea, tot în Sirețel, dragi prieteni, mai stăm de vorbă și cu eleva Nicolle Claudia Manole, cea care... împreună cu Mama Sa - ne prezintă cartea - Aventuri de neuitat, volum al Claudiei, în care sunt surprinse fărâme de tradiție specifică acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu.

De la Sirețel, mergem înspre Tătăruși, acolo unde pășim în Sfânta Biserică din Parohia Vâlcica și - de la preot paroh Gheorghe Dănilă - aflăm mai multe despre împletirea tradițiilor cu religia.

Înspre finalul emisiunii... vorbim despre un eveniment care s-a desfășurat, zilele trecute, la Botoșani, mai exact în incinta Galeriilor de Artă ,,Ștefan Luchianˮ.

Este vorba despre expoziția „Universuri ancestrale”, care a reunit pe simeze lucrări semnate de către artiștii botoșăneni - Marcel Alexa (pictură) și Cristian Bîrzoieș (pictură și grafică). Așadar, tematica abordată de cei doi expozanți este diversă.

Concret... sunt surprinse în tablourile pictorilor amintiți - peisaje rurale și urbane, naturi statice cu flori într-o largă paletă cromatică și interioare rustice, case bătrânești din satele botoșănene, elemente arhitectonice din vechea urbanistică botoșăneană, în stil neoclasic, flori, naturi statice și portrete. 

Astfel, ultimul interlocutor al ediției de astăzi a emisiunii noastre este artistul plastic Cristian Bîrzoieș din Botoșani, cel care ne prezintă tradițiile pe care le surprinde în lucrările Domniei Sale: peisaje din mediul rural, fântâni, case vechi, spații din jurul caselor, case istorice, lucrări din mediul rural, lucrări care reflectă ocupațiile oamenilor de pe aceste meleaguri.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul - și sigur am făcut-o - cu interlocutorii  pe care i-am menționat și subiectele pe care le-am amintit… vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, 14 nov. 2019, începând cu ora 21 și 3 minute.

Mai multe - Audio - aici - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/traditiile-incununare-a-generatiilor-tineri-si-adulti-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-14-11-2019/

Text: Dumitru ȘERBAN

Opera savantului Petru Caraman, vibrația și trăinicia poporului român - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 07.02.2019)

            Iubiți ascultători, astăzi în emisiunea Tradiții, la microfonul Radio Iași avem invitați oameni valoroși, care și-au unit energiile și au adus la lumină studii interesante dedicate profesorului Petru Caraman, folclorului și slavisticii.

Cartea de un real interes - despre care vorbim în prima parte a ediției  de astăzi - îi aparține savantului etnolog, etnograf, folclorist și slavist Petru Caraman și se intitulează Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente. Invitat la microfon este doamna profesor universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea, îngrijitor al ediției. Volumul a fost lansat - nu demult - în incinta Librăriei Orest Tafrali din Iași.

O altă voce pe care o difuzăm aparține domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, apropiat al savantului, autor al unui important volum dedicat lui Petru Caraman, intitulat Destinul cărturarului (Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2008), dar și îngrijitor al mai multor cărți de etnologie și folcloristică pe care savantul le-a lăsat în manuscrise.

Domnul profesor Ion H. Ciubotaru, spre finalul emisiunii, ne vorbește despre studiul intitulat - ETNOGRAFUL CANTEMIR ŞI FOLCLORUL  ORIENTULUI ASIATIC, scris de către etnologul Petru Caraman și apărut în Secțiunea Restituiri din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, în două părți, în numerele din anii 2014 și 2015.

          Înainte de a-i oferi cuvântul doamnei profesor Livia Cotorcea amintim volumele de autor pblicate de Domnia Sa: Lirica lui Lermontov. Consideraţii tematico-structurale, Editura Junimea, 1983, Iaşi; Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă. Antologie, studiu introductiv şi note biobibliografice, Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 1983; Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă. Antologie, traducere în limba romană, studiu introductiv şi note biobibliografice, Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 1975, ediția a II-a, 1994; Terminologie poetică şi retorică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1994 (în colab.); Saturnia, Casa de editură „Cronica”, Iaşi, 1994; Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov (cu traduceri în limba română din poezia, proza, dramaturgia, texte teoretice şi manifestele literare ale lui Hlebnikov), Editura „Istros”, Brăila, 1997;  Osip Mandelștam, Eseu despre Dante, Edit. Universității, 2001; Anna Ahmatova, Poeme. Proză, Edit. Universității, 2002; Avangarda rusă (studiu + antologie de texte), ediţia I, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005; ediţia a II-a, 2009; Căutând desăvârşirea, Editura „Opera magna”, Iaşi, 2006 ; ediția a doua revizuită și adăugită, Junimea, 2018.

Doamna profesor Livia Cotorcea își amintește în prima secvență audio pe care o difuzăm despre jocul copilăriei, unic și de neegalat în zilele noastre, cu scene care i-au rămas adânc fixate în conștiință, ca o reflectare a realității.

           După ce ne prezintă aceste tradiții de neuitat din copilăria Domniei Sale, ne conturează o imagine a savantului Petru Caraman, născut la 14 decembrie 1898 în Vârlezi, județul Galați, stins la 10 ianuarie 1980 în Iași.

       Doamna profesor ne vorbește și despre lucrarea de bază a cărturarului Petru Caraman - Colindatul la Români, Slavi și la alte popoare. Studiu de folclor comparat, dar accentuează și asupra fenomenului descolindatului descoperit de Peru Caraman prin cercetări intense, în foarte multe spații culturale, și descris de acesta într-un studiu masiv pe care i-l consacră.

     Stimați prieteni, pentru că vorbim despre viața și opera savantului Petru Caraman, credeți-mă că nu pot trece mai departe fără să vă citez din volumul: Petru Caraman. Destinul cărturarului, al domnului profesor Ion H. Ciubotaru, măcar o pagină, făcând apel la imaginația dumneavoastră,  pentru a înțelege cât de grea a fost suferința atât pentru savant, cât și pentru neamul românesc, în vremuri tulburi, în primii ani de la instaurarea comunismului, puțin timp după cel de-al Doilea Război Mondial: “Nevoit să părăsească Iaşul, profesorul îşi îndrepta din nou paşii spre meleagurile copilăriei. Acasă era locul miraculos unde spera să redobândească acea stare de spirit binefăcătoare, de care avea atâta nevoie. Nu s-a pornit spre ai săi, de teamă că le-ar fi putut pricinui neplăceri. A ales să se ducă la Corni, o localitate în care fusese de atâtea ori, începând din cea mai fragedă pruncie. Acolo, în acea veche aşezare răzeşească, se afla Gheorghe Miron, unchiul său dinspre mamă. Tuşa Mărioara şi moş Gheorghe erau cunoscuţi în mai toate satele din împrejurimi. O familie foarte înstărită şi, ceea ce se întâlneşte destul de rar, deosebit de sensibilă la suferinţele altora. De la Târgu Bujor şi-a continuat drumul pe jos. Evita şleaurile, pentru a rămâne cât mai mult în tovărăşia gândurilor, pe care nu mai prididea să şi le orânduiască. Cărările şerpuitoare, pierdute odinioară printre holdele mănoase, păreau acum nesfârşite cicatrici pe trupul suferind al pământului. Era vremea foametei! Grânele chircite, pârguite înainte de vreme, sporeau deznădejdea oamenilor, care aşteptau de luni şi luni de zile câteva picături de ploaie. Întinderile nesfârşite, de unde animalele dispăruseră ca şi cum nici nu ar fi fost vreodată, păreau pustii. O singură certitudine rămăsese: soarele necruţător, care ameninţa să pârjolească totul. Când a ajuns la Corni, ospitalierele sale gazde l-au întâmpinat, ca întotdeauna, cu toată dragostea şi bucuria ce izvora din sufletele lor generoase. Tuşa Maria (căreia nepoţii îi spuneau mătuşica) şi moş Gheorghe erau încă puternic marcaţi de moartea lui Ionel. Băiatul lor, de numai douăzeci de ani, fusese împuşcat pe front – într-o împrejurare stupidă – după încheierea armistiţiului. Se întâmplase în ajunul întoarcerii sale acasă, unde urma să se logodească. Îi apăsa această durere cutremurătoare, dar nu pierdeau din vedere că la poarta lor se perindau zilnic, ca într-un pelerinaj, zeci şi zeci de oameni necăjiţi, veniţi să le ceară ajutorul. Aveau pentru fiecare o vorbă bună şi le dăruiau tuturor, din prisosul agoniselii, bucatele de care aveau nevoie, pentru a-şi salva pruncii ori bătrânii ce se prăpădeau de foame de la o zi la alta”.

          Ei, dragi ascultători, dintr-un astfel de aluat era plămădit Petru Caraman și, cu acest prilej, vă invit să lecturați cartea - Destinul Cărturarului a domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru.

          Doamna profesor Livia Cotorcea, în ediția din seara aceasta a emisiunii noastre, ne creionează imaginea cărturarului Petru Caraman, amintind principalele teme folclorice pe care le tratează în lucrările sale.

          Temele tratate de etnologul Petru Caraman, susținute de motivele centrale, sunt unice în scrierile sale, nefiind tratate de niciun alt specialist la o asemenea intensitate.

          Numele Petru Caraman va dăinui în istoria etnologiei românești întrucât studiile sale sunt de actualitate, fiind vii,  prin informațiile oferite având puterea de a te acapara, de a te atrage înspre studiu, ca apoi în urma lecturii să devii inițiat.

         Livia Cotorcea, profesor universitar, doctor în filologie, ne prezintă volumul Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, al savantului Petru Caraman, carte lansată, nu demult, la Iași, în incinta Librăriei Orest Tafrali.

          Doamna Livia Cotorcea vorbește cu durere, dar și cu revoltă, în suflet despre faptul că în momentele studenției sale nu i-a fost dat, datorită sistemului de dinainte de 1989, să beneficieze de cursurile savantului Petru Caraman, pentru că numai în preajma unui astfel de cărturar te poți forma optim ca om, dascăl, cercetător.

          Livia Cotorcea, editorul volumului cărturarului Petru Caraman, în timpul culegerii materialelor necesare redactării cărții a avut sentimentul că pe tot parcusrsul acesteia s-a metamorfozat într-un căutător de aur culegând slovă cu slovă, dând spre tipar bogăția valoroasă a unui popor.

          Înspre finalul emisiunii oferim cuvântul domnului profesor universitar doctor Ion H. Ciubotaru, care ne vorbește despre destinul unui studiu al cărturarului Petru Caraman, intitulat - ETNOGRAFUL CANTEMIR ŞI FOLCLORUL ORIENTULUI ASIATIC, apărut în Secțiunea Restituiri din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, în două părți, în numerele XIV și XV din anii 2014, respectiv 2015.

          În studiul amintit, Petru Carman reflectă truda cărturarului Dimitrie Cantemir  subliniindu-i: preocupările muzicologice, credințele, obiceiurile turcești, vestigii de folclor juridic la turci, obicei războinic turco-tătar, obicei oriental exploatat inuman de un creştin, Un obicei juridic asiatic? Sau euroasiatic?... Datinile cardinale în legătură cu viaţa umană la turci - Nunta la turci şi la tătari, Moartea şi înmormântarea la turci, Funeralii de rit creştin luate în derâdere de turci, Mitologie musulmană, Folclorul turcesc, Instituţii specific turceşti, Tablou etnografic circazian.

          Ca omagiu adus memoriei lui Petru Caraman, oameni cunoscători ai operei au ales ca numele cărturarului să fie reprezentativ pentru Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere, instituții iubite și îndrăgite atât de mult de etnolog, de care nu s-a putut bucura în timpul vieții.

          Reprezentanții actului cultural din Galați, în același semn de prețuire, în urmă cu câțiva ani, au ales ca numele Petru Caraman să fie emblemă pentru Muzeul Satului din Gârboavele, Galați

          Pe de o parte, ne bucurăm că sunt oameni care se gândesc și-l prețuiesc pe cărturarul Petru Caraman, iar pe de altă parte, ne plânge sufletul că un asemenea om de o valoare atât de mare este prea puțin amintit și prea puțin cunoscut în cultura română.

Text și audio: Dumitru Șerban