Faceți căutări pe acest blog

Translate

Italiană Rusă Portugheză Olandeză Poloneză Engleză Franceză Spaniolă Germană
Se afișează postările cu eticheta staroveri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta staroveri. Afișați toate postările

miercuri, 16 februarie 2022

Căutările interioare și dragostea pentru cultură conturate cu penița sufletului prin scris - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 16.02.2022)

În emisiunea de astăzi – invitat la microfonul Radio Iași avem pe domnul profesor universitar Leonte Ivanov, doctor în filologie, în cadrul Catedrei a Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Leonte Ivanov s-a născut la 24 iunie 1961, în Manolea, Suceava, fiind fiul Ecaterinei (născută Andrian) și a lui Andrei Ivanov. A absolvit Facultatea de Filologie, specializarea română-rusă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în științe umaniste al Universității „Al. I. Cuza” din anul 2003, cu teza Ipostaze ale străinului în literatura română (1840-1948). Imaginea rusului și a Rusiei.

Astăzi, audiem detalii despre copilărie, școală, părinți, ocupația tatălui care l-a format pe intelectualul Leonte, pașii în carieră etc.

Prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov

Vorbim, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni și despre volumele Scurtă Istorie a Biserii Ortodoxe de Rit Vechi – Partea Întâi – de Feodor Evfimovici Melnikov; Rușii Lipoveni în Studii și documente – Volumul al doilea și Ultimul ataman al cazacilor nekrasoviști: Osip Ganciar, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.



În speranța că v-am stârnit interesul cu interlocutorul amintit, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, cu pricepere și răbdare, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute... până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni. Ne auzim, online, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

*Pentru a afla mai multe despre viața și opera invitatului ediției de astăzi, vă invităm să accesați și linkul - https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/01/memoria-orasului-III-final.pdf - începând cu pagina 141, volum în care găsiți un interesant interviu, volum care a văzut lumina tiparului la Editura „Asachiana” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași.

Text: Dumitru ȘERBAN

miercuri, 2 februarie 2022

Schisma din Biserica Rusă prin trăirile Feodosiei Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (I) - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 02.02.2022)

Stimați prieteni, atât în ediția de astăzi, miercuri, 2 februarie 2022, a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, cât și în cea de miercuri, 9 februarie 2022, între 20:30-21, de pe toate frecvențele Radio Iași, împreună cu doamna Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, vorbim, în exclusivitate, despre volumul - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte tradusă de către invitata noastră, cea care a semnat și prefața. Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

Pe coperta unu a volumului este ilustrată o miniatură din Codicele cu figuri – Lițevoi svod –, a doua jumătate a seolului al XVI-lea, pictură în care este surprinsă Mănăstirea cu hramul Maicii Domnului din Smolensk din Moscova, fondată în anul 1524 de marele cneaz Vasilii III (Vasili al III-lea Ivanovici a fost Mare Cneaz al Moscovei între anii 1505 - 1533), care a servit, în primele două secole ale istoriei sale, ca loc de detenție pentru femeile din familia țarilor și boierilor de rang înalt, printre care și Feodosia Prokopievna Morozova.

Începem dialogul cu doamna Profesor Marina Vraciu, aflând de la domnia sa, din primele două secvențe audio pe care le difuzăm, amănunte concrete despre volumul – Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum (Editura CRLR, București, 2021), stârnindu-vă interesul lecturii.

         Până a afla amănunte despre lupta boieroaicei Morozova pentru credința străbună, subiect ilustrat în paginile volumului amintit, ascultați detalii despre Schisma/Raskolul din Biserica Ortodoxă Rusă, secolul al XVII-lea (staroverii, vechi-credincioși, în rusă старове́ры, s-au separat în 1666 de Biserica Ortodoxă Rusă ca protest împotriva reformelor introduse de patriarhul Nikon al Moscovei între anii 1652 și 1666), dar și despre consecințele acestui fenomen pentru oamenii din popor.


Feodosia Morozova, de Vasili Ivanovici Surikov

         Apoi, din următoarea secvență audio pe care o difuzăm aflăm amănunte despre viața Feodosiei Prokopievna Morozova, cu urcușurile și coborâșurile acesteia, temă surprinsă în volumul care constituie subiectul emisiunii de astăzi, aflând detalii despre conținutul cărții, despre autorul paginilor traduse de către doamna profesor, „document viu scris dincolo de timp”, text scris la câteva decenii de la dispariția Maicii Feodora, aflând totodată informații și despre corespondența dintre Maica Feodora și Protopopul Avvakum, corespondență reflectată în volumul pe care-l prezentăm.

          Trebuie să facem precizarea că alături de Maica Feodora pentru suferința întru Hristos și pentru vechea credință a mai avut alături și „sora mai mică, Evdokia Urusova, și prietena lor apropiată, Maria Danilova”.

          În ultima secvență audio pe care o difuzăm, doamna profesor Marina Vraciu ne creionează un portret al Boieroaicei Feodosia Prokopievna Morozova, cea care s-a călugărit în taină, luând numele de Maica Feodora, aflând totodată și răspuns la întrebarea: De ce a trebuit ca ea să moară? fiind dintr-o familie de rang înalt a imperiului din acele vremuri, fiind căsătorită, având și un fiu…

          Dragi prieteni, vă invit să ascultăm, cu atenție, subiectele ediției de astăzi a emisunii dedicate Comunității Starovere din România, și să ne amintim de sacrificiile făcute de Maica Feodora și ale celor dimpreună cu ea - pentru numele lui Hristos și a credinței străbune, constituind, de fapt, pentru fiecare dintre noi, un exemplu rar de a-L iubi pe Hristos, mântuitorul și salvatorul lumii. Oare câți dintre noi suntem capabili de asemenea jertfă?

Mulțumim Doamnei Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că și-a deschis sufletul pentru dumneavoastră, vorbindu-ne, în exclusivitate, despre acest subiect destul de sensibil pe care-l prezentăm și în ediția de miercurea viitoare, 9 februarie 2022, începând cu aceeași oră – 20 și 30 de minute.

Ne auzim online, în orice colt al lumii, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN

luni, 18 februarie 2008

Tinerii rusi lipoveni la Iasi

Sâmbătă, 16 decembrie, în Sala “Mihai Ursachi”, din incinta Casei cu Absidă Iaşi s-a desfăşurat conferinţa “Tinerii staroveri, încotro?”. Iniţial, conducerea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a dorit ca la această conferinţă să participe şi tineri ruşi lipoveni din afara graniţelor ţării, însă acest lucru nu a fost posibil.
Astfel, în sală au fost prezenţi peste 50 de tineri ruşi lipoveni din principalele localităţi ale ţării unde aceştia conveţuiesc. Este vorba despre Bucureşti, Constanţa, Jurilovca, Tulcea, Slava Rusă, Slava Cercheză, Brăila, Suceava, Manolea, Fălticeni, Focuri, Roman, Brăteşti, respectiv Rădăuţi.
În cadrul conferinţei, tinerii ruşi lipoveni, precum şi reprezentanţi din conducerea comunităţii, dar şi simpli membri au susţinut lucrări pe teme diferite. Concret, sesiunea de comunicări a cuprins trei secţiuni în cadrul cărora s-a vorbit despre cultura, religia, precum şi istoria ruşilor lipoveni. Cuvântul de deschidere al sesiunii a aparţinut lui Petru Ivanof, preşedinte al Comunităţii, precum şi poetului Nichita Danilov. Mai mult, acesta din urmă a susţinut faptul că, în cazul în care comunismul rezista şi astăzi, comunitatea ruşilor lipoveni nu mai exista. “Democraţia are şi partea ei bună, iar paradoxurile istoriei funcţionează în orice moment, se păstrează tendinţele de conservare a identităţii. Probabil, dacă ceauşismul, comunismul ar fi funcţionat încă şaptesprezece ani, procesul de asimilare în cadrul comunităţii ruşilor lipoveni ar fi fost devastator, iar comunitatea nu ar mai fi existat”, a susţinut Danilov.

“Să nu uite că sunt staroveri”

După prezentarea referatelor din cadrul celor trei secţiuni amintite, tinerii ruşi lipoveni nu au ezitat să pună întrebări, dar şi să asculte răspunsurile celor mai în vârstă. Pe de altă parte, preşedintele CRLR, Petru Ivanof a susţinut faptul că întrunirea, care a avut loc sâmbătă este prima care vizează viaţa ruşilor lipoveni de pe teritoriul României. Intenţia conducerii comunităţii este de a continua şi în anii următori acest tip de conferinţe, când, speră a fi prezenţi şi tineri ai comunitătilor de ruşi lipoveni din celelalte ţări unde aceştia trăiesc. Printre principalele “poveţe” aduse de către Petru Ivanof tinerilor ruşi lipoveni sunt acelea de a păstra tradiţia. Considerând că timpul în care trăim este al “tentaţiilor”, tinerii ruşi lipoveni trebuie să fie atenţi la ceea ce însuşesc, la ceea ce percep, iar în acelaşi timp “să nu uite că sunt staroveri”, ceea ce demonstrează că au o cultură, religie, istorie proprii şi de necontestat.
“Astăzi în Iaşi este un eveniment deosebit. Mai exact, este prima conferinţă cu o tematică ce vizează viaţa staroverilor din România. Titlul conferinţei este sugestiv (n.r.“Tinerii staroveri, încotro?”) prin prisma integrării României la 1 ianuarie în structurile europene şi având în vedere că una dintre componentele integrării este multiculturalitatea, tinerii ruşi lipoveni trebuie şi îmi şi doresc acest lucru, să îşi păstreze specificul, obiceiurile, religia, credinţa. Fenomenul starover a ajuns obiect de studiu pentru mari universităţi din Rusia, Statele Unite ale Americii, precum şi din alte ţări. Este un domeniu unde se poate cerceta foarte mult, iar conferinţa de astăzi vine în idea aflării acelor lucruri pe care tinerii noştri încă nu le cunosc. Generaţia a două din rândul ruşilor lipoveni ştiu de la bunicii, părinţii lor cum a fost şi îşi mai aduc aminte de portul specific, de obiceiurile noastre. Tinerii trăiesc într-o altă perioadă. Există discotecile, internetul, calculatorul, mai bine zis este un timp al tentaţiilor. În acest context, tinerii nu ştiu cum să le perceapă, cum să le aleagă, cum să le însuşească. Credinţa staroveră este un pic mai severă în acest sens, iar prin seminarul de astăzi nutrim speranţa că îi va orienta şi îi va ajuta într-un comportament adecvat care să răspundă doleanţelor noastre în etapa integrării, dar în acelaşi timp să nu uite că sunt staroveri. Să nu uite că trebuie să păstreze limba şi să îmbrace din când în când rubaşka, iar fetele să nu uite că trebuie să poarte baticul, deoarece aşa au făcut strămoşii noştri şi au respectat obiceiurile, credinţa cu sfinţenie”, a precizat Petru Ivanof, preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Astfel, un alt lucru punctat de conducerea Comunităţii a fost acela că “nu tot ceea ce se împrumută din afară este neapărat şi grozav”.

Cum au văzut tinerii staroveri simpozionul?

Foarte mulţi dintre tinerii ruşi lipoveni prezenţi la acest simpozion şi-au spus punctul de vedere, şi-au argumentat ideile în conţinutul referatelor susţinute în cadrul celor trei secţii, precum şi a discuţiilor libere. Unii dintre ei au spus răspicat că se simt staroveri, alţii au ascultat cu atenţie intervenţiile din sală ale colegilor şi au susţinut acest lucru prin exemple din mediul unde muncesc, al şcolii, respectiv al bisericii. La final, tinerii ruşi lipoveni au afirmat că simpozionul este bine venit şi constituie un impuls în vederea păstrării tradiţiei, vorbirii limbii ruse pentru fiecare dintrei cei prezenţi, dar şi pentru cei care nu au lipsit. “Unii dintre tinerii ruşi lipoveni nu au cunoscut toate aceste amănunte despre care s-a vorbit astăzi, însă prin intermediul acestui simpozion, care a fost bine venit, aceştia le-au aflat. Important este faptul ca ei să se străduiască şi să respecte ceea ce s-a discutat aici. Chiar dacă viaţa profesională ne ocupă foarte mult timp, important este faptul ca, noi, tinerii staroveri să respectăm această tradiţie foarte veche şi încărcată de spiritualitate. Dacă te simţi starover trebuie şi să demonstrezi acest lucru”, a spus Ustinia Pahom, absolventă a Facultăţii de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucuresti.
Pe de altă parte, unii dintre cei prezenţi la simpozion, s-au arătat, într-o oarecare măsură sceptici, în legătură cu modul de percepere asupra tradiţiilor, implicit asupra păstrării acestora, de către toţi tinerii ruşi lipoveni. “Am mare încredere în tinerii comunităţii, dar nu aş putea garanta că aceştia vor percepe în mod corect ideile conturate în cadrul acestui simpozion, însă sunt sigur că o parte dintre ei pot înţelege şi pot duce mai departe mesajul”, a susţinut jurnalistul Pavel Tudose, membru al CRLR.
Cu toate acestea, lucrările prezentate vor fi publicate într-o carte, iar prin intermediul acestui simpozion s-a încercat crearea unui impuls pentru toţi tinerii ruşi lipoveni din România în vederea determinării acestora pentru a afla cât mai multe despre ce reprezintă cultura, istoria, religia staroverilor. “Principalul obiectiv al acestui proiect este promovarea şi valorificarea cultului starover printre tinerii ruşi lipoveni, deoarece, ştim cu toţii faptul că tineretul în general, fie că vorbim despre noi sau despre alte minorităţi este o verigă foarte importantă în exigenţa acelei comunităţi. Sperăm, ca în urma acestui simpozion să reuşim să-i determinăm să se intereseze şi în acelaşi timp să se implice mai mult în studierea fenomenului starover. Dorim ca tinerii ruşi lipoveni, să se documenteze şi să realizeze lucrări de specialitate. Acesta este primul pas, iar pe viitor îi aşteptăm cu propriile lor observaţii, lucrări din ceea ce au învăţat astăzi”, a explicat Irina Parfon, vicepreşedinte al Asociaţiei Tinerilor Ruşi Lipoveni din România.

“Avem tradiţia noastră şi suntem deosebiţi”

Proiectul care s-a desfăşurat la Iaşi a fost iniţiat de Asociaţia Tinerilor Ruşi Lipoveni din România în colaborare cu CRLR şi a fost finanţat de Ministerul Culturii şi al Cultelor. Fiindcă tinerii acestei comunităţi au fost în centrul atenţiei, iar prin implicarea lor, putem susţine că acest simpozion s-a desfăşurat cu succes. În acest contex, liderul tinerilor ruşi lipoveni, Andrei Luchici a punctat idea că biserica joacă un rol important în comunitate, precum şi în păstrarea tradiţiei starovere. “Am avut o plăcută surpriză să văd că aceast proiect s-a materializat. În sală sunt peste cincizeci de tineri, precum şi seniori din cadrul comunităţii, dar şi specialişti în domeniu. Mai exact în ceea ce reprezintă fenomenul starover, ceea ce înseamnă ruşii lipoveni, precum şi ceea ce înseamnă cultura şi tradiţia acestora. Am fost plăcut surprins de modul cum abordează problema tinerii ruşi lipoveni, de seriozitatea cu care s-au implicat în cadrul simpozionului. Important este să dezvoltăm, să învăţăm şi să păstrăm tradiţiile noastre, cartea bisericească, dar şi să ne apropiem de religia noastră. Astfel, chintesenţa ruşilor lipoveni o reprezintă biserica, religia, prin acestea ne-am dezvoltat şi trebuie respectate în continuare”, a precizat Andrei Luchici, preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Ruşi Lipoveni din România.
În ultimii ani au plecat din ţară foarte mulţi tineri ruşi lipoveni. Chiar dacă sunt împrăştiaţi prin lume, precum sunt şi români, dar şi ruşi, ucrainieni, bieloruşi, armeni, ruşii lipoveni îşi păstrează şi încearcă, pe cât este posibil, să nu-şi piardă obiceiurile şi tradiţiile. Astfel, aceştia continuă să fie aproape de biserică, oriunde s-ar afla în lume.
“Ce înseamnă rus lipovean, ce înseamnă biserica pentru un rus lipovean, precum şi ce reprezintă implicarea tineretului, cred că toate acestea s-au concretizat în cadrul simpozionului ''Tinerii staroveri, încotro?'', iar la întrebarea aceasta putem răspunde în mai multe moduri. Foarte mulţi au plecat din ţară, dar acesta nu este un impediment. Au păstrat comunităţi în Spania, Italia, Canada, în Statele Unite ale Americii. Aceştia sunt împreună şi lucrează împreună. Cheamă preoţi din România să impărtăşească copii, să îi boteze, să îi cunune. Astfel, fiecare îşi păstrează legătura cu biserica, cu ceea ce reprezintă ei. Pe zi ce trece trebuie să conştientizăm mai mult faptul că, deşi suntem angrenaţi în cotidian, prin a mai merge la biserică sau a mai citi o carte bisericească, totuşi, prin grija părinţilor şi prin voinţa noastră, prin dorinţa de a cunoaşte mai mult şi de a rămâne în continuare aproape toate acestea pot fi realizate. Avem ceva ce este al nostru, avem tradiţia noastră şi suntem deosebiţi. Tocmai pentru că ştim să ne rugăm şi ne-am născut prin credinţă”, a mai susţinut Luchici.
În concluzie, seniorii comunităţii, prin discursurile lor, precum şi prin referatele susţinute, au imprimat tinerilor ruşi lipoveni sentimentul că sunt şi vor rămâne în continuare deosebiţi, iar tradiţiile lor nu se vor pierde.
Aparut in Revista "Kitej-grad", Nr. 12 (97), decembrie 2006, p. 4-5
Powered By Blogger