Faceți căutări pe acest blog
Aceste zile, si mai concret, pana pe 3 octombrie, se desfasoara in Iasi, pe esplanada din fata Palatului Culturii, Targul de Rapciune (detalii si intr-un text mai jos). Invitati: mesteri si afaceristi. Este clar si sunt de acord ca traditia sa mearga, mana in mana, cu afacerea. Ar fi si mesterii multumiti - stiind ca produsele lor ajung in casele unor oameni cu bani, mai mult, isi vand produsule, realizate de manutele lor muncite, si, sa recunoastem, isi pot continua mestesugul. Cand intram in Tragul de Rapciune si incepem a tusi de fumul de la mici si cand stim ca acest fum "de porc"/ "de la porc" se contopeste cu autenticul traditional romanesc - ne uitam in jur, ne punem intrebari, ne gandim la "Romania dodoloata" si? Ion Chelcea - http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Chelcea - s-ar intoarce in mormant de ar vedea! Cum deciziile sunt luate in birourile luxoase ale institutiilor iesene, nu trebuie sa fim atat de traditionali/traditionalisti, nu trebuie sa tinem cont ca identitatea poporului nostru e traditia noastra, traditie de care ne cam batem joc prin astfel de actiuni. Idee: Targul de Rapciune la prima si ultima editie.
Crampeie de autentic din Targul de Rapciune:Maria Neamtu, mester popular din Nemtisor, Comuna Vanatori, Judetul Neamt - sculptura lemn, strambaturi lemn;
Florinela Elena Alucai, tanar mester popular din Nemtisor, Vanatori, Neamt - pictura pe lemn;
Detaliu - Laza, Vaslui - Rodica Bulboaca, mester popular - arte culinare traditionale;
Intr-o frumoasa carte a carui titlu e Vincent si Karlenstein, scrisa de medicul, omul de radio, scriitorul - Lucian Merisca, exista o fraza memorabila. Asadar, dupa ce personajul Vichi, "artist in toata puterea cuvantului", avusese deja cateva expozitii tendentioase (expozitie cu caini striviti de masinile tunate ale anului 2010), se gandi personajul nostru, ca de ar pune o batranica tunata/prinsa/legata fedeles, care mai are si un snop de hripca/lemne/butuci de vie in spate pe strada, expozitia lui ar fi mai "cu tendinta". Si acum fraza: "Dar - ce deziluzie! - bunicuta fugise de la locul ei, fugise in toate partile, legatura de lemne pe care i-o lasase in spinare era la locul ei, dar un picior spanzurat, agatat de ciorapul de bumbac, intr-o tufa cu agrise, iar capul il gasi abia dimineata in rau, cand veni din nou impreuna cu cainele. Ca sa fim mai corecti, cainele il descoperise, de fapt". Poate fraza aceasta e specifica arbitrului care a arbitrat meciul Steaua Bucuresti - Napoli, meci desfasurat, in ziua de 30 septembrie 2010, ora 20, in Ghencea, meci unde s-a putut vedea "arta tendentioasa" aplicata de un polonez unei echipe romanesti. Saraca bunicuta!
