Dragostea pentru patrie și folclor, reflectată în cântecul popular și scrieri autentice… de către Mariana Căueșteanu Răciulă - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 23.02.2022)

Deschidem ediția de astăzi a emisiunii Tradiții cu melodia populară – M-am dus cu badea la moară - în interpretarea Marianei Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, Comuna Șcheia, județul Iași.

Mariana Căueșteanu Răciulă este invitata emisiunii de astăzi și până la ora 22 vorbim despre originile Domniei Sale, cu accent pe dragostea pentru străbuni; despre primele două albume de muzică populară: Amară străinătate și Fă omule o faptă bună; conturând, apoi, o imagine a volumului de versuri – Drumuri în Arcadia; pentru ca imediat să ne vorbească despre ultimele înregistrări, în număr de șase, melodii populare care ating cele mai sensibile corzi ale inimilor noastre, iar – înspre finalul dialogului – ne creionează un tablou al romanului – Zbor cu aripi frânte, dar și a altui volum de versuri intitulat – Dincolo de zare, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura StudIS din Iași.

Acestea sunt subiectele pe care le dezbatem – până la ora 22 – cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, un nume al muzicii populare din Ținutul Iașilor, și nu numai… convingându-vă de acest aspect pe parcursul ediției de astăzi a emisiunii Tradiții.

Dragi prieteni, din prima intervenție audio pe care o difuzăm cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă aflăm amănunte despre originile familiei Domniei Sale, cu accent pe activitatea artistică, amintindu-ne și primele două proiecte editoriale audio, vorbindu-ne și despre viața pe care a trăit-o și o trăiește departe de casă, dar creionându-ne și o imagine a ceea ce se întâmplă, astăzi, atunci când revine, cu nostalgie și răbdare, prin locurile de origine, punctându-ne, de altfel, frânturi despre viața satului.

În cele ce urmează, Mariana Căueșteanu Răciulă ne vorbește despre volumul de versuri – Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS. Despre versurile din volumul de față, regretatul critic de artă Mihai Păstrăguș susține: autoarea distinge cu claritate construcția poetică de cea muzicală, deși au avut o geneză comună. Evoluția istorică a adăugat fiecărui domeniu particularități distincte. Poeta pleacă de la starea de fapt: poezia sa îmbină clasicul, tradiția cu modernul, cu inovația personală. Deși încearcă uneori să dea fibrei poetice o înfățișare clasică, tradițională, limbajul contemporan o reține, o face să devieze, motiv pentru care rima, cândva determinantă în poezie, nu se potrivește perfect cu expresia de limbaj, dar autoarea are un ritm intern salvator al construcției poetice, care e urmărit pas cu pas să dea semnificația semantică potrivită, are un instinct al echilibrului pe care știe să-l utilizeze la momentul oportun. De aceea versurile sale curg firesc într-o direcție și pe un stil, am spune arcadian – (n.n. cu trimitere la titlul volumului) – de vers liber cu inflexiuni contemporane și sonorități cu potențial muzical, stârnindu-ne interesul lecturii volumului.

Dragi prieteni, din volumul Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS, astăzi, cu voia autorului, redăm – Părinții mei... Părinții mei, din cerul sfânt/ Eu azi vă cânt;/ Vă cânt de dor și de durere/ Că ați plecat fără de vreme; Din cer de sus,/ Privind la noi vă bucurați/ Că azi ne vedeți adunați/ Pe toți cinci frați./ Cu dragostea înveșmântați;

Tăicuță dragă!/ Azi, cerul s-a deschis/ Și-o lacrimă de pe obrazul tău a curs/ De bucurie, că cea mai mică-ți fată,/ Cântă acum cu drag la lumea toată;

Măicuță dragă!/ Tu ne-ai crescut, ne-ai învățat,/ Cei șapte ani de-acasă ni i-ai dat./ Oriunde soarta-n lume ne va duce/ Cu fală că suntem români om zice;

Mă-nchin la voi/ La cer și la pământ,/ La oamenii care m-ascultă azi cum cânt/ Și jur că voi fi mai des de-acuma împreună/ voi, toți cei dragi...

Dragi prieteni, apoi… invitata ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă ne conturează o imagine a ultimelor melodii populare pe care  le-a înregistrat, nu demult, de data aceasta cu reprezentanții actului muzical din Ținutul Vasluiului, profesioniști desăvârșiți... pe care-i salutăm și-i așteptăm pe calea undelor Radio Iași, în emisiunea noastră.

Mariana Căueșteanu Răciulă, astăzi, în emisiunea Tradiții, ne creionează o imagine a strămoșilor Domniei Sale, spunându-ne că aceștia au fost, sunt și vor fi reper pentru urmași.

Invitata noastră ne amintește și despre temele pe care le surprinde în melodiile populare pe care le interpretează cu talent, pasiune, pricepere și răbdare.

După cum bine știți din firul desfășurătorului ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, invitată la microfonul Radio Iași o avem pe interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, comuna Șcheia, Județul Iași.

În următoarele minute, invitata noastră ne vorbește despre romanul Zbor cu aripi frânte, în două volume, carte care a văzut lumina tiparului la Iași, în anul 2020, la Editura StudIS, aducându-ne amănunte despre un capitol din roman, capitol dedicat primului dascăl care a jucat un rol major în viața copilului Ilenuța (n.n. - erou în capitolul dedicat dascălului) – pentru că, nu-i așa? – „fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit”, după cum spune Ion Heliade Rădulescu, mare învățat, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

De la invitata noastră mai audiem explicații ale titlurilor – roman și volum de versuri – Zbor cu aripi frânte și Dincolo de zare, ambele văzând lumina tiparului la Editura StudIS din Iași, primul în anul 2019, iar volumul de versuri, în anul 2021.

În speranța că v-am stârnit interesul cu invitatul ediției, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, vă invit ca diseară, începând cu ora 21 și 3 minute… să fiți alături de Radio Iași, urrmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online, în orice colț al universului, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

          Text: Dumitru ȘERBAN

Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, „devoratoare de suflete şi sacrificiu uman” – Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 23.02.2022)

O să vi se pară că este o poveste care ţine de domeniul science fiction, la prima vedere, dar este o poveste reală, autentică, puţin mediatizată şi ţinută ascunsă sute de ani, trăită de suflete nevinovate, victimele schismei din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea.

Modelul sacrificiului, pentru credinţă şi mânturie, este reprezentat de către protopopul Avvakum Petrovici, care şi-a dat viaţa, fiind ars pe rug, pentru ideologiile îmbrăţişate, fiind un model de jertfire şi pentru alte 20.000 de suflete, care au murit în situaţii asemănătoare, find martiri, pentru credinţă şi neam.

Mai multe informaţii despre acest subiect, aflaţi doar ascultând emisiunea dedicată Comunităţii Starovere din România, de astăzi, miercuri, 23 februarie, începând cu ora 20 şi 30 de minute, pe toate frecvenţele Radio Iaşi.

Unul dintre invitaţii la dialog este profesor universitar, doctor în filologie, Feodor Chirilă, care, preocupat de Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma cercetărilor întreprinse a dedicat pagini întregi temei, dând la lumina tiparului cartea – Protopop Avvakum Petrovici – conducător şi ideolog al mişcării ruşilor staroveri, apărută la Bucureşti, în anul 2013, fiind atât coordonatorul lucrării, cât şi autor, alături de o echipă care a tratat acelaşi subiect.

Despre aceeși temă, audiem detalii concrete și de la Berty Neumann - membru al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea. Concret, domnia sa, ne vorbește despre - Protopopul Avvakum și Staroverii.

În contextul acestui subiect, Berty Neumann ne recită și poezia Exodul, scrisă de către poetul Nichita Danilov (starover, originar din satul Climăuți, comuna Mușenița, Județul Suceava), poezie care reflectă prigoana credincioșilor de rit vechi din secolul al XVII-lea.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute - până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim, online, în orice colț al universului - AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN

Iubirea pentru folclor transpusă în cântul popular cu Diana Sârbu - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 17.02.2022)

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, dialogăm cu tânăra interpretă de muzică populară Diana Sârbu, originară din Comuna Filipești, județul Bacău. Diana Sârbu s-a născut în sânul unei familii iubitoare de muzică populară, tradiții autentice și port popular.

A început să fie apropiată de muzica populară încă de când era copil... întâi în cadrul serbărilor școlare, apoi studiind chitara alături de grupul Mușatinii de la Palatul Copiilor din orașul Roman, Neamț. Următorul pas a constat în absolvirea cursurilor de canto popular, alături de interpreta de muzică populară Zinaida Bolboceanu.

După o perioadă în care munca a a avut prioritate, Diana Sârbu, alături de Orchestra Fraților Năstase din Bacău, înregistrează primele sale melodii populare... adunate într-un frumos album, compact disc intitulat: Așa-i nunta pe la noi.

Diana Sârbu este absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău, apoi, între anii 2009-2013 urmează secția de „Etnologie, antropologie culturală și folclor” a Facultății de Litere din cadrul Universității din București.

După alți câțiva ani de muncă asiduuă, Diana Sârbu reușește să-și îndeplinească un mare vis... și anume: de a imprima alături de maestrul dirijor Nicolae Botgros și Orchestra Națională Lăutarii din Chișinău... un al doilea compact disc. Acesta se intitulează Zi-i, Culiță, din vioară!... și conține 16 melodii populare, între care amintim: Am venit cu Lăutarii; Trec la deal și trec la vale; Ulița răsună, nunta trece; Strig la badea, nu se uită; Multe rabd și multe trag; Vinu-i bun din poloboc; Eu când merg în sat la joc; Bate doba măi Vasile și multe altele...

Invitata noastră ne povestește despre suflet și este, dragi prieteni, o fire emotivă, un om care trăiește muzica. Diana ne amintește despre primele melodii populare pe care le-a interpretat în copilăria Sa, spunându-ne că a avut și are ca model pe îndrăgita interpretă de muzică populară Mioara Velicu (n. 19 octombrie 1944 în satul Ireasca, comuna Gohor, județul Tecuci, astăzi județul Galați).

Diana Sârbu, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, ne vorbește despre albumul - Zi-i, Culiță, din vioară!... făcând trimitere, astfel, la maestrul Nicolae Botgros, dirijor al Orchestrei Naționale Lăutarii din Chișinău, orchestră cu care a înregistrat compact discul despre care vorbim. Diana ne spune că acest album a făcut-o cunoscută pe plan muzical, creându-i, astfel, intrarea printre interpreții de muzică populară din țară. Diana Sârbu, astăzi, ne spune – de ce se intitulează, astfel albumul?... amintindu-ne și alte melodii populare pe care le are surprinse pe acesta... accentuând, prin intermediul acestora, zestrea folclorului autentic din ținuturile Bacăului, în special, din ținuturile Moldovei... în general.  

Diana Sârbu ne destăinue despre experiența unică de a înregistra cu maestrul Nicolae Botgros, dirijor al Orchestrei Naționale Lăutarii din Chișinău, amintindu-ne și despre alte proiecte pe care a reușit a le realiza, în ultima perioadă, pe tărâmul muzicii populare, cu alți specialiști, amintindu-l, aici, pe violonistul Corneliu Panaite.

Diana Sârbu, prin tot ceea ce face, este ancorată în tradiția neamului nostru, spunându-ne că deține, în colecția personală, peste o sută de costume populare specifice zonei din care-și trage rădăcinile, dar și Moldovei, în general.

La orice eveniment, invitata noastră, îmbracă un port aparte, autentic, în care e munca înaintașilor noștri, în special a străbunicii Sale.

În tot ceea ce întreprinde, Diana Sârbu o are alături pe Mama, unica ființă atentă la ținuta și vorba fetei, adeptă a cuvintelor că... „toată viața trebuie să dați locul întâiu limbii noastre strămoșești”, fapt vizibil și în discursul Dianei.

Înspre finalul convorbirii, Diana Sârbu, invitata emisiunii de astăzi, ne amintește, secvențial, câteva dintre trăirile, din ultimii ani, de pe fascinantul tărâm al muzicii populare, având, pentru dumneavoastră, un gând de bine și frumos.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul - și sigur am făcut-o - cu invitata noastră și subiectele pe care le-am amintit… vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, joi, 17 februarie 2022, începând cu ora 21 și 3 minute, ascultând emisiunea Tradiții.

    Ne auzim, online, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

 Text: Dumitru ȘERBAN

Căutările interioare și dragostea pentru cultură conturate cu penița sufletului prin scris - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 16.02.2022)

În emisiunea de astăzi – invitat la microfonul Radio Iași avem pe domnul profesor universitar Leonte Ivanov, doctor în filologie, în cadrul Catedrei a Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Leonte Ivanov s-a născut la 24 iunie 1961, în Manolea, Suceava, fiind fiul Ecaterinei (născută Andrian) și a lui Andrei Ivanov. A absolvit Facultatea de Filologie, specializarea română-rusă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în științe umaniste al Universității „Al. I. Cuza” din anul 2003, cu teza Ipostaze ale străinului în literatura română (1840-1948). Imaginea rusului și a Rusiei.

Astăzi, audiem detalii despre copilărie, școală, părinți, ocupația tatălui care l-a format pe intelectualul Leonte, pașii în carieră etc.

Prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov

Vorbim, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni și despre volumele Scurtă Istorie a Biserii Ortodoxe de Rit Vechi – Partea Întâi – de Feodor Evfimovici Melnikov; Rușii Lipoveni în Studii și documente – Volumul al doilea și Ultimul ataman al cazacilor nekrasoviști: Osip Ganciar, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.

În speranța că v-am stârnit interesul cu interlocutorul amintit, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, cu pricepere și răbdare, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute... până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni. Ne auzim, online, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

*Pentru a afla mai multe despre viața și opera invitatului ediției de astăzi, vă invităm să accesați și linkul - https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/01/memoria-orasului-III-final.pdf - începând cu pagina 141, volum în care găsiți un interesant interviu, volum care a văzut lumina tiparului la Editura „Asachiana” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași.

Text: Dumitru ȘERBAN

Rușii lipoveni din Brăila, trecut și prezent – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 31.03.2020)

În emisiunea de astăzi poposim acasă la rușii lipoveni din Brăila, mai exact în incinta sediului cultural al Comunității din cartierul Pisc, de pe strada Alexandru Davila, Numărul 13.

Dialogăm cu domnul Pavel Tudose, originar din Târgu Frumos, Iași, iar de peste 15 ani este membru marcant al comunității brăilene, atașat de valorile identitare ale Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Pavel Tudose în anul 2004 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității „Prietenia Popoarelor” din Moscova, ca bursier al statului român, cu teza de licență – Rolul și influența centrelor religioase ale staroverilor din secolele XVII și XVIII în dezvoltarea publicisticii ruse. În paralel, în anul 2003, a absolvit și cursurile Facultății de Litere, secția Rusă-Română, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Domnul Pavel Tudose, invitat al emisiunii de astăzi, în anul 2015, a publicat un interesant volum intitulat – Rușii Lipoveni din România – istorie și actualitate. Comunitatea rușilor lipoveni din Brăila: model de conviețuire multietnică în context național și european, lucrare care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, proiect editorial cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația „Obșcina” din Brăila.

Încă de la începutul dialogului aflăm amănunte din perspectivă istorică despre Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila, invitatul nostru prezentându-ne principalele ocupații, de ieri și de astăzi, ale membrilor comunității.

Invitat, astăzi, al emisiunii noastre, avem pe jurnalistul Pavel Tudose, originar din Târgu Frumos, Iași, cel care încă din perioada studenției a publicat în revistele comunității „Kitejgrad” și „Zorile”, iar în perioada 2001-2002 lucrând ca traducător și redactor la postul de radio „Vocea Rusiei” din Moscova, Federația Rusă, Departamentul de Știri, Secția Limba Română. Astăzi mai aflăm amănunte despre primele cercetări întrepinse în comunitatea brăileană, amintindu-ne și despre colaborarea pe care a avut-o și încă o are cu redacția revistei „Kitejgrad”, revistă lunară de cultură și istorie, care apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România, spunându-ne că volumul Rușii Lipoveni din România – istorie și actualitate. Comunitatea rușilor lipoveni din Brăila: model de conviețuire multietnică în context național și european constituie rezultatul preocupărilor Domniei Sale legate de tot ceea ce reprezintă istoricul staroverilor, pentru ca, apoi, să audiem amănunte și despre exodul staroverilor din Rusia, de la mijlocul secolului al XVII-lea și de mai târziu.

Reamintim că suntem acasă la rușii staroveri din Brăila și dialogăm cu domnul Pavel Tudose, membru marcant al comunității, evidențiat – de-a lungul anilor – prin publicarea a sute de articole sau traduceri cu referire la istoria și cultura rușilor staroveri din România și de peste fruntarii. Pavel Tudose ne amintește de primul articol scris pentru „Kitejgrad”... cu accent pe câteva date din biografia Domniei Sale, pentru ca imediat să ne contureze o imagine a principalelor evenimente, manifestări, acțiuni culturale organizate, chiar inițiate de Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila, toate acestea având ca principal obiectiv păstrarea, conservarea și promovarea măricilor identitare ale Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Aproape de finalul emiisunii… invitatul nostru ne amintește personalitățile din comunitatea brăileană care au participat și încă participă la păstrarea zestrei spirituale a copiilor, tinerilor, membrilor comunității de pe acestea meleaguri.

Limba lui Pușkin pentru fiecare vlăstar al comunității poate constitui un avantaj în carieră, aflănd amănunte – de la invitatul nostru – și despre acest subiect, punctându-ne și rolul părinților în perpetuarea limbii ruse materne, apoi creionându-ne și atribuțiile pe care le au reprezentanții Grădiniței „Arlechino” din Brăila.

Înspre finalul dialogului nostru, Domnul Pavel Tudose ne conturează o imagine a două proiecte editoriale foarte importante pentru – Comunitatea Rușilor Lipoveni din România - având, pentru fiecare dintre dumneavoatsră, un gând de bine și de frumos.

Despre toate acestea, dar și despre multe alte subiecte interesante veți afla mai multe amănunte, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni pe care o difuzăm începând cu ora 20 și 30 de minute, pe toate frecvențele Radio Iași.

Mai multe amănunte, inclusiv AUDIO - aici - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/rusii-lipoveni-din-braila-trecut-si-prezent-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-31-03-2020/

Ne auzim, online, aici - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ 

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Întoarcerea spre izvorul nesecat al tradițiilor, cu Gheorghe Iavorenciuc - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 12.03.2020)

Astăzi, poposim acasă la domnul Gheorghe Iavorenciuc din Botoșani, mai exact, împreună cu Domnia Sa, vă invităm să parcurgem, în incinta Complexului Muzeal, de pe strada Doboșari, un interesant circuit cultural.

Invitatul ediției de astăzi a amenajat în complexul de pe strada Doboșari, atelierul de lucru al binecunoscutului pictor și sculptor Marcel Mănăstireanu.

Într-o altă cameră a complexului a expus lucrările graficianului și scriitorului Constantin Dracsin, cel care a suferit de o cumplită boală, încât lucrările Domniei Sale, de grafică și nu numai, le-a creat cu dinții și creionul, donate, în urmă cu câțiva ani, domnului Gheorghe Iavorenciuc.

Invitatul nostru are în plan să realizeze, an de an, un atelier literar în incinta complexului.

De asemenea, Domnia Sa, fiind originar din părțile Bucovinei, a reușit să aducă din Straja, județul Suceva, casa familiei Vasile și Aurica Bodnar, datată la 1895, sfințită, nu demult, aceasta fiind o adevărată casă țărănească în care este foarte frumos reflectat sufletul înaintașilor noștri, conturat de meșteșugul și credința neamului.

Din prima intervenție audio cu interlocutorul nostru, aflăm mai multe despre pictorul, sculptorul Marcel Mănăstireanu, amintind câteva dintre lucrările Domniei Sale: Statuia lui Alexandru cel Bun din Cernăuți, Bustul lui Mihai Eminescu de lângă Biserica Sfinții „Arhangheli Mihail și Gavriil” din Călinești-Cuparencu, dezvelit la 19 iunie 2005, Bustul scriitorului și omului politic Dimitrie Iov, dezvelit în 13 august 2010 în holul Primăriei Flămânzi, Bustul profesorului Gheorghe Chipail, chirurg din parcul comunei Durnești, județul Botoșani, dezvelit la 6 decembrie 2013 și multe altele.

         În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții mai aflăm detalii despre sfânta credință reflectată într-un frumos loca sacru amenajat la intrarea în complexul domnului Gheorghe Iavorenciuc, pentru că - „De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede”, după cum ne spune Mântuitorul, neamul românesc fiind ctitorit pe credința străbună.

          Mai audiem amănunte, astăzi, și despre viața și opera graficianului și scriitorului Constantin Dracsin, născut la 20 iulie 1940, în Bălușeni, Botoșani. Constantin Dracsin a fost un autodidact, iar toată viața, datorită unei boli necruțătoare, nu a putut să-și folosească mâinile, încât a scris și a pictat cu ajutorul gurii și dinților. Amintim volumele de versuri scrise de către Constantin Dracsin, pentru ca imediat să-l lăsăm pe domnul Gheorghe Iavorenciuc să ne povestească despre toate acestea, dar și despre planurile Domniei Sale pe teritoriul culturii noastre. Așadar, Constantin Dracsin a scris următoarele volume de versuri: Voce de flacără, Botoșani, 1979; Singurătatea sâmburelui, Junimea, 1984; Lacul Septentrion, Cartea Românească, 1985; Zborul, Moldova, 1995; Athosul de sub imaginații, Axa, 1995; Ochii și omătul cerului, Helicon, 1997.

În următoarele minute, cu domnul Gheorghe Iavorenciuc, vorbim despre casa de Straja pe care Domnia Sa a adus-o pe un trailer la Botoșani, amenajând-o în incinta complexului, stârnindu-i, clipă de clipă, amintiri despre origini. Casa datează de la 1895 și a aparținut Familiei Vasile și Aurica Bodnar din Straja, sfințită fiind, nu demult, în noul complex, constituind o împlinire sufletească pentru interlocutorul nostru, dar și pentru cei care-i trec pragul.

Gheorghe Iavorenciuc, născut la 19 august 1957, în localitatea Siret, absolvent al Academiei de Științe Economice, astăzi, ne vorbește despre originea Domniei Sale, purtând, în suflet, dragostea pentru înaintași și nu numai. Pășim - cu Domnia Sa - prin incinta Casei de Straja, făcând apel, prin intermediul cuvântului, să nu murim goi și să nu ne pierdem dragostea, amintind că suntem fii lui Dumnezeu și să oferim, în trecerea noastră pe aici, din sufletul nostru și celorlalți. În Casa de Straja, frumos amenajată, în cadrul Complexului interlocutorului nostru, situat pe strada Doboșari, de la periferia Botoșaniului, pe drumul înspre satul Răchiți, găsim un patefon la care audiem melodiile de ieri din zestrea spirituală a neamului nostru, dar putem admira și cobza vestitului raspod popular Constantin Negel din Șupitca, Coșula, Botoșani, cobză care se află în zestrea complexului. 

În incinta Complexului Muzeal al Domnului Gheorghe Iavorenciuc, de pe strada Doboșari, Botoșani, complex situat pe drumul înspre comuna Răchiți, ne-am întâlnit și cu Domnul Emil Cormoș, originar din Târgu Mureș, astăzi locuitor al Iașilor, venit la Botoșani împreună cu familia, pentru a se convinge de frumusețea acestui complex muzeal.

În speranța că v-am stârnit interesul - și sigur am făcut-o - cu invitații noștri, dar și cu subiectele pe care le-am amintit și conturat, vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, începând cu ora 21 și 3 minute, ascultând emisiunea Tradiții.

Mai multe - aici - /http://www.radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/intoarcerea-spre-izvorul-nesecat-al-traditiilor-cu-gheorghe-iavorenciuc-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-12-03-2020/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Cromatică și estetică în pictura naivă - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 18.04.2019)

Dragi auditori - în emisiunea de astăzi - vorbim despre ediția a XXVIII-a a Expoziției Naționale de Artă Naivă “Saloanele Moldovei”.

Vernisajul expoziției a avut loc - la 5 aprilie - în incinta Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași în parteneriat cu cei ai Muzeului Etnografic al Moldovei.

Radio Iași - partener media al evenimentului.

Manifestarea reunește lucrări semnate de 20 de creatori, nume consacrate în domeniul picturii naive din România: Nicolae Pătru, Argeș; Ioan Măric, Catinca Popescu, Constantina Voicu, Salomia Andronic, Bacău; Mihai Dascălu, Bihor; Camelia Constantin, Doina Hlinka, Gustav Hlinka, Vasile Popovici, județul Caraș-Severin; Mircea Cojocaru, Anton Palade, Galați; Gheorghe Boancă, Calistrat Robu, Gheorghe Ciobanu, Lucica Ciobanu, Genoveva Popa, Iași; Florin Bejenari, Suceava; Paula Iacob, Costică Onuță din județul Vaslui.

Lucrările expuse vor sta pe simezele din Sălile Muzeului Etnografic al Moldovei până la 12 mai 2019.

A prezentat domnul profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru.

Domnia Sa ne-a conturat o imagine a începuturilor artei naive în țara noastră, dar și în lume, punctând șansa pe care au avut-o unii artiști naivi în ceea ce privește consacrarea pe acest exuberant tărâm.

Domnul profesor Ion H. Ciubotaru - la vernisaj - ne-a povestit despre prima expoziție de artă naivă din România, manifestare care a avut loc la Pitești, în urmă cu 50 de ani, amintind și ce artiști naivi s-au manifestat, cu talent și dăruire, în primii ani ai acestui fenomen.

Drumul picturii naive a început la Pitești, acum 50 de ani, călătoria fiind unică, dar și apreciată de mari valori ale neamului, afirmându-se acum nume în arta naivă, care au constituit baza acestui fenomen.

Dacă aveți ocazia, iubiți auditori, nu ezitați să mergeți la această expoziție care pune în valoare lumea satului tradițional privită prin ochi de artist, cu puteri tămăduitoare asupra sufletului, reamintindu-ne mereu că originile noastre, credința și iubirea s-au format în centrul satului, ca un centrum mundi, unde omul tradițional învață să trăiască frumos și-n armonie.

Despre esența lucrărilor acestor artiști ne vorbește, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, domnul profesor Ion H. Ciubotaru punând accent pe trăsăturile esențiale care trebuie să nuanțeze frumusețea unui tablou, lăudând, dar în același timp avertizând asupra unor contraste întâlnite în lucrările lor.

An de an, la această manifestare, reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași acordă câteva premii simbolice pentru lucrările expuse pe simezele Saloanelor Moldovei. Unul dintre premii este oferit de către reprezentanții centrului, în memoria celei care a fost Aurora Năforniță, un nume în ceea ce privește arta naivă din Moldova, premiu care, la ediția de anul acesta, a revenit pictoriței naïve Lucica Ciobanu din Bălțați, Iași, pentru lucrarea - De sărbători.

Lucrarea surprinde viața satului, în plină sărbătoare, unde toate drumurile duc la biserica din sat; de la cei mici până la adulți și vârstnici, care serbează cum se cuvine Învierea Domnului. Într-un cadru aparte este surprins și cimitirul, lumea celor adormiți care au o importanță covârșitoare în lumea satului, înainte de a duce sfânta lumină acasă, oamenii trec pe la cei răposați pentru a le vesti că, aici, pe pământ - Hristos a Înviat.

Din mijlocul comunității nu lipsește familia preotului, îmbrăcată în straie de sărbătoare, unde, alături de enoriași, se îmbarcă pe arca salvării credinței, care va conduce direct spre Dumnezeu.

Tabloul este viu, imaginile vorbesc de la sine, iar culorile armonizează tabloul și totul prinde viață.

Satul tradițional de altădată este surprins într-un mod autentic de către Lucica Ciobanu… să-i dea Dumnezeu sănătate, inspirație, mâini dibace pentru a surprinde în tonuri picturale lumea satului nostru.

Faptul că viața la sat este diferită de cea a orășenilor o reprezintă detaliile semnificative din tablou: drumul neșerpuit arată faptul că oamenii, cu toate că au probleme, trec cu ușurință peste evenimentele neplăcute din viața lor, cele două, trei cărări ducând în inima bisericii.

La ediția de anul acesta a Expoziției Naționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”, un alt premiu a fost acordat - din partea reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași - pictoriței Paula Iacob din Vaslui, pentru lucrarea Baba Dochia, lucrare despre care, în cele ce urmează, chiar autoarea ne oferă detalii.

La eveniment ne-am întâlnit și cu pictorița naivă Constantina Voicu, originară din Vâlcele, Buzău, astăzi viețuitor al Bacăului.

Doamna Constantina Voicu, medic stomatolog de profesie, la ediția de anul acesta a Saloanelor Moldovei a obținut un important premiu - pentru lucrarea Gospodari acasă, lucrare despre care, în emisiunea de astăzi, ne vorbește… amintindu-ne și despre copilăria Domniei Sale, alături de frați, părinți, cei mai minunați oameni de pe pământ.

            Doamna Voicu ne conturează povestea vieții Domniei Sale în sincronie cu arta naivă, aceasta din urmă fiind ca o terapie sufletească.

            Tabloul Domniei sale care a fost premiat prezintă bucuria omului care este cu adevărat fericit, aflându-se acasă, locul unde toate energiile se adună creând iubirea, frumosul, credința, dragostea, dorul.

            În acest univers sacru omul este aproape de Dumnezeu, lucrând pământul pentru a asigura traiul de zi cu zi.

            În acest univers animalul este ajutorul omului, fiind evidențiate animalele sacre, caii, simbolul puterii și al vredniciei.

            Apa, esența vieții, hrană și tămăduire, izvorul nesecat, conturează viața, dar și moartea; cumpăna fântânii reprezintă antitetic viața și moartea, trecutul și viitorul, trecerea vieții materiale.

Care dintre dumneavoastră dorește să treacă pragul Muzeului Etnografic al Moldovei … în sălile căruia sunt expuse lucrările, o pot face până la 12 mai. În speranța că doriți să-i cunoașteți pe interlocutorii noștri, cu sufletul deschis spre Radio Iași, vă invit ca, diseară, să fiți alături de noi, începând cu ora 2 1și 3 minute.
MAI MULTE AUDIO - AICI - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/cromatica-si-estetica-in-pictura-naiva-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-18-04-2019/

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN