Creație și pasiune împletite cu lirism, cânt și tradiție - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 17.01.2019)

           În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții stăm de vorbă cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, comuna Șcheia, județul Iași.

           Invitata noastră ne vorbește despre copilăria și viața Domniei Sale, trecând în revistă clișeele care i-au marcat cariera artistică din clipa în care a urcat pe scenă până astăzi, făcând o retrospectivă a succeselor prezentate cu emoție în glas, retrăind fiecare clipă cu bucuria și energia unui om care iubește tradiția și folclorul.

Se pare că nu este suficient să fii iubitor de tradiție și cânt popular românesc, pentru că viața cu toate vâltorile și greutățile ei îți deschide la un moment dat noi căi, noi drumuri, care duc spre echilibru și reușita de toate zilele, fiind pus în postura să renunți la pasiunea, dragostea și simțirea autentic românească pentru a te integra într-o altă lume, la mii de kilometri de casă, printre străini, luând-o de jos, pentru ați crea necesarul și armonia de pământean.

Dar cum iubirea de patrie și neam se resimte profund în sufletul artistei, Domnia Sa nu a putut sta cu mâinile încrucișate și, acolo, pe pământ străin, și-a dorit să ducă mai departe tradiția și cântul popular românesc, înființând cu acest scop un ansamblu de dansuri și cântece pentru copiii românilor din capitala Greciei.

Vă invităm, ca diseară, să ascultați, dragii noștri prieteni, povestea de viață a unui om, iubitor de frumos, de tradiții și cântec popular, al cărui suflet este împărțit între dragostea de casă, de glia străbună, de tradițiile neamului și … amara străinătate.

Mariana Căueșteanu Răciulă ne povestește despre copilăria petrecută alături de cântecele pe care le interpreta, în nopțile lungi de iarnă, la gura sobei, mama și bunica... cu cea din urmă fiind îngemănată prin glas, moștenind talentul și iubirea pentru tradiții și obiceiuri.

În aceste momente ale vieții Domniei Sale, invitata noastră lucrează la un roman intitulat - Zbor cu aripi frânte - volum despre care ne destăinuie, în exclusivitate, câteva cuvinte. Interlocutorul nostru ne mai spune că în cântecele pe care le interpretează sunt regăsite: dorul, jalea, melancolia, dragostea de patrie. 

Prima invitată a ediției de astăzi a emisiunii Tradiții ne vorbește și despre activitățile culturale la care a participat în lunile - octombrie, noiembrie și decembrie ale anului trecut, manifestări desfășurate în incinta Cercului Militar din Iași, organizate de către reprezentanții Cenaclului de pictură și literatură Octav Băncilă al Cercului Militar, în colaborare cu reprezentanții Uniunii Creatorilor de Artă, Sucursala Iași.

În luna octombrie a anului trecut în sala de festivități a Cercului Militar din Iași - invitatului ediției de azi a emisiunii noastre - i-a fost lansat volumul de versuri Drumuri în Arcadia. Au prezentat: prof. univ. dr. Mihai Păstrăguș, critic de artă și poetesa Corina Matei-Gherman.

O lună mai târziu,  Mariana Căueșteanu Răciulă, tot în incinta Cercului Militar din Iași, în fața publicului, ne-a prezentat un frumos program artistic, în cadrul evenimentului intitulat - Șezătoarea Centenară, manifestare care a avut în program și lansarea volumului Amintiri din vatra satului, carte de versuri a pictoriței naive Maria Lupu, originară din satul Osoi, Comuna Comarna, Iași, despre care vorbim spre finalul emisiunii.

Un alt subiect al dialogului cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă îl constituie volumul - Drumuri în Arcadia, volum care este conectat la melodiile populare pe care le interpretează din toată ființa ei.

Spre finalul ediției relatăm din incinta Cercului Militar Iași, unde spre sfârșitul anului trecut am participat la o Șezătorare Centenară. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Cenaclului de pictură și literatură Octav Băncilă al Cercului Militar, organizatori fiind reprezentanții Uniunii Creatorilor de Artă, Sucursala Iași. Dialogăm cu pictorița naivă Maria Lupu… căreia, la evenimentul amintit, i s-a lansat volumul de versuri Amintiri din vatra satului, apărut la Editura StudIS. 

Atât tablourile Domniei sale, cât și versurile pe care le scrie sunt inspirate din viaţa satului, prezentând lumea reală filtrată prin ochii artistului în imagini precum … Car cu boi, Casa lui Moș Gheorghe, Pe prispa casei, Leana cu fusul, Vraja viorii, La drum iarna, Prins cu mâța în sac, Amintiri din sat, Fântâna din deal, Tăietorul de lemn, Hoinar, Fântâna din deal, Vara la câmp, Izvorul din butoi, La izvor, Satul de altădată, Claca (tablouri)… Visul fermecat, Țarna din vatra satului, Album cu nopți albe, Lacrimi și noroi (versuri)…

În speranța că doriți să-i cunoașteți pe interlocutorii noștri cu sufletele deschise spre Radio Iași, cu bucuriile și frumusețea vieții, cu portul și cântul românesc, cu munca pe care au depus-o pentru a ajunge până aici, vă invităm ca începând cu ora 21 și 3 minute să ascultați, pe toate frecvențele Radio Iași, emisiunea Tradiții.

MAI MULTE AICI - AUDIO - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/creatie-si-pasiune-impletite-cu-lirism-cant-si-traditie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-2103-17-01-2019/

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

“Piscu – Repere etnografice” - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 03.01.2019)

Stimați prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții poposim în vatra etnofolclorică Piscu din județul Galați, acolo unde stăm de vorbă cu Balașa Frumușanu, instructor artistic al Grupurilor Folclorice Colindița și Ștefanienii.

Doamna Balașa Frumușanu ne vorbește despre activitatea grupurilor amintite, dar și despre Volumul - Piscu - Repere etnografice, semnat de către Domnia Sa, lansat la 24 noiembrie anul trecut, în Piscu, sub egida Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galați.

Coordonatorul proiectului a fost actorul Paul Buța (șef al Serviciului de Cercetare, Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare) despre care susține: Principalul izvor de inspirație în documentarea prezentei lucrări îl constituie realitatea culturii materiale și spirituale, modul de viață al consătenilor săi, păstrate și transmise de la o generație la alta. În procesul de evoluție a culturii populare a avut loc, în timp, anumite schimbări - unele elemente s-au pierdut când nu au mai fost utile, altele au apărut și au corespuns noului mod de viață. Aceste schimbări au determinat-o pe Doamna Fumușanu Balașa să recurgă la reconstituirea fenomenelor culturale care au făcut parte din specificul locului, cum ar fi șezătoarea sau legarea suratelor. Ea a apelat la cei mai buni cunoscători ai realităților satului, înzestrați cu o memorie care să permită comunicarea informațiilor corecte, astfel încât să poată diferenția influențele moderne și denaturarea unor obiceiuri.

Au făcut posibilă apariția cărții reprezentanții Serviciului de Cercetare, Conservare și Valorificare a Creației și Tradiției Populare din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galați și se cuvine a-i aminti pe Paul Buța, coordonator al proiectului, Iulian Voicu, redactor, Carmen Serea, corectură.

Un alt interlocutor al emisiunii noastre este bibliotecar Ana-Maria Petrea care ne prezintă Revistele “Creativ la Sat” și „Opinia”, publicații realizate de către elevii din Piscu, în care sunt zugrăvite datinile, obiceiurile și tradițiile zonei. Cele două reviste sunt meșteșugite de către vlăstarele locului și, pentru noi toți, constituie un exemplu de ați iubi comuna, satele componente, bisericile din comună, oamenii locului, înaintașii, tradițiile.

De exemplu, în revista „Creativ la Sat”, elevii din Piscu, au scrise despre Comuna mea în sărbătoare, Sufletul tradiției în satul meu - Colindița, Caloianul - un obicei străvechi, Îndeletniciri străvechi din satul meu - Războiul de țesut, Legenda Siretului și multe, multe altele.

Multe au a ne spune acești oameni frumoși, de aceea vă invităm, pe calea undelor, pentru a-i descoperi și a vă contopi cu tradițiile pur românești, în seara aceasta, începând cu ora 21 și 3 minute.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN