1) La numai o lună distanţă de prezentarea raportului de ţară, vital pentru integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, Iaşul încă nu are o strategie de dezvoltare economico-socială 2) Un plan de dezvoltare a fost realizat în anul 1993, însă acesta nu a fost implementat nici astăzi 3) consilierul local Radu Botez consideră că banii pentru Iaşi trebuie aduşi prin investiţii, iar nu prin împrumuturi 4) Senatorul Varujan Vosganian crede că situaţia de faţă este cauzată de fostul primar Constantin Simirad 5) Vasile Munteanu, consilier din partea PSD, continuă să teoretizeze economic.
După 16 ani de tranziţie, Iaşul încă nu are realizată o strategie de dezvoltare economico-socială şi pare că nici nu va avea în perioada următoare. Iar asta în ciuda faptului că, în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, se aleargă din birou în birou pentru întocmirea dosarului de sarcini, care urmează să fie scos la licitaţie pentru ca o firmă specializată să realizeze o astfel de strategie apoi. După 1989, a fost realizată o strategie de dezvoltare a municipiului, dar cei care au gândit-o nu au fost băgaţi în seamă. Abia acum, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, factorii responsabili de la nivelul municipiului au ajuns să-şi dea seama că o astfel strategie de dezvoltare este vitală. Spre exemplu, în anul 1993, profesorii Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor, din cadrul Universităţii "Al. I. Cuza", Vasile Işan şi Vasile Cocriş, au propus Consiliului Judeţean, dar şi Primăriei Municipiului Iaşi o astfel de strategie de dezvoltare, fără a fi luaţi în considerare. Cei doi specialişti universitari în economie sunt surprinşi că nici în acest moment, unul dintre cele mai importante oraşe din ţară nu dispune de un asemenea proiect. "Este un mare semn de întrebare faptul că Iaşul nu are o strategie de dezvoltare economico-socială. Nu-mi vine să cred că e posibil ca Iaşul, unul dintre cele mai importante oraşe din ţară, să nu aibă o astfel de strategie. Mai mult, acesta se găseşte într-un moment sensibil, acela al integrării, iar noi discutăm despre fonduri structurale, despre dezvoltare regională şi nu ştim ce trebuie să facem. Cu siguranţă, vor veni experţi ai Uniunii Europene şi ne vor întreba: De ce aveţi nevoie? Care sunt priorităţile la care v-aţi gândit?", a explicat prof. univ. dr. Vasile Cocriş, decan al FEAA. Concret, un obiectiv esenţial cuprins în strategia propusă de cei doi profesori era privatizarea transportului local. "Pe lângă toţi paşii cuprinşi în strategia din '93, privatizarea transportului local era unul foarte important. Acum, stau câte 4-5 maşini ale Regiei de Transport Public, de pe acelaşi traseu, una lânga alta şi nimic nu merge. Unde este eficienţa? Însă am fost huiduiţi de autorităţi în 1993!", a mai spus Cocriş. Ulterior, această strategie, care era la stadiul unui dosar bine realizat şi argumentat, s-a materializat într-o carte.
Fără bani împrumutaţi
Consilier local din anul 2004, din partea PNL, Radu Botez recomandă Primăriei Municipiului Iaşi să realizeze prin propriile forţe o strategie de dezvoltare a Iaşului. Acesta a precizat că de 16 ani, administraţia locală continuă o serie de acţiuni debusolate, dezvoltarea economică a oraşului fiind la pământ, fără a se vedea vreo perspectivă măcar pentru domeniile prioritare. "Strategia de dezvoltare economico-socială trebuie să o facă aparatul administrativ pentru că de asta este salarizat. Ea trebuie să concorde şi cu voinţa politică, să existe un consens politic la nivel local, respectiv naţional. Concret, în administraţia locală, avem 16 ani de acţiuni debusolate, care au ţinut pe loc dezvoltarea economică a oraşului. Mai grav este că nici în perspectivă nu se conturează o strategie de dezvoltare clară, pe domenii prioritare. Atragerea de investiţii străine de către aparatul administrativ local este nulă", a explicat Botez. Acesta a mai precizat că împrumuturile pentru CET Iaşi, respectiv pentru Regia Autonomă de Transport Public sunt şi vor fi o corvoadă pentru ieşeni deoarece aceştia vor scoate bani din buzunare pentru a le plăti, dar va trebui să dea şi o dobândă. "Primăria trebuie să se laude cu strategii care să atragă investiţii pentru Iaşi şi nu cu împrumuturi. Chiar se laudă cu împrumuturi, dar acestea trebuie date înapoi şi, mai mult decât atât, trebuie plătită o dobândă. Banii trebuie să vină ca investiţii, nu ca împrumuturi", a mai precizat Botez.
Cauza e "subiectivismul"
Întrebat de ce Iaşul nu are încă o asemenea strategie de dezvoltare economico-socială, consilierul local Vasile Munteanu, din partea PSD, a început să înşire titlurile de cărţi scrise, dar valabile, la nivel teoretic, desigur, doar pentru studenţi. Aceasta în pofida faptului că Munteanu a făcut parte şi din aparatul administrativ al fostului primar, Constantin Simirad, fiind chiar viceprimar. În opinia sa, subiectivismul a blocat derularea unor proiecte la nivelul Iaşului. "Am învăţat foarte multe lucruri în administraţie, am încercat să aduc noutăţi, dar îmi reproşez că nu am reuşit să pun în practică ideile pe care le-am avut. Din cauza subiectivismului, nu s-au făcut proiecte mari în Iaşi", s-a lamentat Munteanu.
"Simirad a făcut mult rău Iaşului!"
Relativ la absenţa unei strategii eficiente de dezvoltare economico-socială, senatorul liberal Varujan Vosganian a explicat că lipsa de viziune a autorităţilor locale de după anul 1993 a blocat derularea unor proiecte la nivelul Iaşului şi, în consecinţă, ratarea unor oportunităţi majore. "În această privinţă, că Iaşul încă nu are o strategie de dezvoltare economică, întrebarea are temei pentru că din cauza unui tip de administraţie locală existentă aici încă din anul 1993, de când Simirad a devenit primar, Iaşul a fost destul de izolat economic. A rămas izolat şi s-au ratat foarte multe oportunităţi, iar acest lucru s-a văzut limpede în competiţia pe care am avut-o cu Bacăul, chiar cu Piatra-Neamţ şi cu Suceava, care au fost mult mai dinamice din punct de vedere economic", a specificat Vosganian.
Un primar grăbit
Întrebat, în acelaşi context, despre strategia de dezvoltare economico-socială a Iaşului, primarul Gheorghe Nichita s-a arătat, în primă instanţă, destul de grăbit şi a susţinut că nu ştie ce să spună. "Ce pot spune? Du-te la Cosmin Coman! Păi, ce să spun?! Nu se poate discuta în câteva minute". Într-adevăr, pentru o chestiune abstractă, dar care pluteşte în aer, fără a exista nici măcar pe hârtie, este necesar un platonician "banchet" filosofic. După câteva zile însă, la insistenţele noastre, primarul Iaşului a fost mai deschis şi a punctat unele obiective referitoare la strategia de dezvoltare economico-socială, precizând că la nivelul Iaşului sunt foarte multe proiecte de anvergură, la care se lucrează în momentul de faţă, unele dintre acestea urmând a fi demarate în curând. "Cum, Iaşul are o strategie de dezvoltare economico-socială! Păi, iluminatul public, autobuzele MAZ, achiziţionate de Regia Autonomă de Transport Public, investiţiile de la CET Iaşi, astea ce sunt? Nu sunt investiţii? Firma Siemens, care a investit în Iaşi şi a creat locuri de muncă? Toate astea fac parte din strategia de dezvoltare a Iaşului!", a explicat, plin de vervă, Nichita. Pragmatic vorbind însă, rămâne valabilă ideea că Iaşul nu are încă o strategie de dezvoltare economico-socială şi e posibil să nu aibă nici în perioada următoare, câtă vreme la nivelul municipalităţii încă nu este realizată documentaţia unui astfel de proiect de anvergură.
Astazi, 25 februarie 2008, faceti o plimbare prin cartierele orasului si veti vedea ca Iasul ramane in continuare in deriva!!!Text aparut in ziua de miercuri, 11 aprilie, 2006, in cotidianul "Flacara Iasului".
