În
ediţia de săptămâna aceasta a emisiunii noastre, poposim în Pogoneşti Vaslui şi
Tomeşti, Iaşi.
În Pogoneşti, împreună cu învăţător Andrei Dumitru, vom descoperi tainele satului de altădată, cu tot ce implică acesta, de la podoabe... până la instrumentele de uz casnic, întâlnite şi bine expuse în Muzeul Etnografic din localitate.
Măiestria creatorilor locului este reflectată în motivele tradiţionale regăsite pe costumele frumos lucrate cu minuţiozitate, unde remarcăm în prim plan, funia vieţii care se regăseşte, atât pe ia femeiască, cît şi pe ia, respectiv bundiţa bărbătească, acest aspect interesant regăsit în vestimentaţie, ne aminteşte mereu că suntem trecători prin viaţă şi contează ceea ce rămâne în urma noastră, conştienţi fiind că fiecare din noi trebuie să lăsăm urmaşilor “o funie” a neamului de care să se sprijine şi să le fie model.
În Pogoneşti, împreună cu învăţător Andrei Dumitru, vom descoperi tainele satului de altădată, cu tot ce implică acesta, de la podoabe... până la instrumentele de uz casnic, întâlnite şi bine expuse în Muzeul Etnografic din localitate.
Măiestria creatorilor locului este reflectată în motivele tradiţionale regăsite pe costumele frumos lucrate cu minuţiozitate, unde remarcăm în prim plan, funia vieţii care se regăseşte, atât pe ia femeiască, cît şi pe ia, respectiv bundiţa bărbătească, acest aspect interesant regăsit în vestimentaţie, ne aminteşte mereu că suntem trecători prin viaţă şi contează ceea ce rămâne în urma noastră, conştienţi fiind că fiecare din noi trebuie să lăsăm urmaşilor “o funie” a neamului de care să se sprijine şi să le fie model.
Dacă
astăzi ne permite luxul să utilizăm instrumentele casnice... asupra cărora îşi
pun amprenta firma, design-ul, dacă sunt placate sau nu cu fir de aur sau
argint, dacă sunt inscripţionate sau nu numele peroanelor dragi - toate acestea
constituie un moft al modernităţii, iar aprecierea constă în banii irosiţi,
fără a şti să apreciem orele de muncă, iar sufletul rămâne ancorat în goana
aceasta capitalistă, fără a vedea şi a simţi adevărata valoare a obiectelor,
aşa cum făceau odată străbunii, care ştiau să se bucure de lucrurile mărunte,
şi simţeau pe pielea lor, că orice lucru obţinut are în spate muncă,
creativitate, inspiraţie, dăruire ... aici mă refer, mai egzact, la obiectele
casnice care erau lucrate din lut şi nu numai, ca o înfrăţire a omului cu huma
arsă, ca o continuitate a creatorului cu creaţia.
Din
Pogoneşti, Vaslui, ne lăsăm paşii purtaţi, înspre Tomeşti, Iaşi, unde doamna
Ana Grunzu, meşter popular, legată de copilărie, reflectă în toată opera
artistică, trăirile de altădată, ţinând amintirea, mereu vie, prin dibăcia
mâinilor, fiind înzestrată cu creativitate, imaginaţie, transpunând, în
lucrările sale, lumea satului tradiţional.
Domnia
sa ne povesteşte despre copilăria de ieri din satul natal (Horodniceni, Judeţul
Suceava), făcând o comparație, oarecum tristă, la copilăria de astăzi… unde
jocul este înlocuit cu lumea virtuală, veselia este susţinută de tensiunea din
jocurile de strategie făcând ca tinerii de astăzi să trăiască într-o lume a
lor, unde totul este posibil, privind viaţa cu uşurinţă... trăind într-o lume
fictivă, lipsită de sentiment, de trăire, ceea ce este strigător la cer şi
înspăimântător. Lumea satului natal, lumea de ieri,
după cum ne creionează, meşterul popular, avea un frumos aparte, acest frumos fiind conturat în opera artistică a domniei
sale - tablouri şi păpuşi din pănuşi de porumb...
MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/satul-traditional-model-de-vietuire-si-de-trainicie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-23-02-2017/
Dumitru ȘERBAN
