Satul tradiţional, model de vieţuire şi de trăinicie – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 23.02.2017)

  În ediţia de săptămâna aceasta a emisiunii noastre, poposim în Pogoneşti Vaslui şi Tomeşti, Iaşi.                                            

        În Pogoneşti, împreună cu învăţător Andrei Dumitru, vom descoperi tainele satului de altădată, cu tot ce implică acesta, de la podoabe... până la instrumentele de uz casnic, întâlnite şi bine expuse în Muzeul Etnografic din localitate.          
  Măiestria creatorilor locului este reflectată în motivele tradiţionale regăsite pe costumele frumos lucrate cu minuţiozitate, unde remarcăm în prim plan,  funia vieţii care se regăseşte, atât pe ia femeiască, cît şi pe ia, respectiv bundiţa bărbătească, acest aspect interesant regăsit în vestimentaţie, ne aminteşte mereu că suntem trecători prin viaţă şi contează ceea ce rămâne în urma noastră, conştienţi fiind că fiecare din noi trebuie să lăsăm urmaşilor “o funie” a neamului de care să se sprijine şi să le fie model.                                                        

Dacă astăzi ne permite luxul să utilizăm instrumentele casnice... asupra cărora îşi pun amprenta firma, design-ul, dacă sunt placate sau nu cu fir de aur sau argint, dacă sunt inscripţionate sau nu numele peroanelor dragi - toate acestea constituie un moft al modernităţii, iar aprecierea constă în banii irosiţi, fără a şti să apreciem orele de muncă, iar sufletul rămâne ancorat în goana aceasta capitalistă, fără a vedea şi a simţi adevărata valoare a obiectelor, aşa cum făceau odată străbunii, care ştiau să se bucure de lucrurile mărunte, şi simţeau pe pielea lor, că orice lucru obţinut are în spate muncă, creativitate, inspiraţie, dăruire ... aici mă refer, mai egzact, la obiectele casnice care erau lucrate din lut şi nu numai, ca o înfrăţire a omului cu huma arsă, ca o continuitate a creatorului cu creaţia.

Din Pogoneşti, Vaslui, ne lăsăm paşii purtaţi, înspre Tomeşti, Iaşi, unde doamna Ana Grunzu, meşter popular, legată de copilărie, reflectă în toată opera artistică, trăirile de altădată, ţinând amintirea, mereu vie, prin dibăcia mâinilor, fiind înzestrată cu creativitate, imaginaţie, transpunând, în lucrările sale, lumea satului tradiţional.                                                                                              

Domnia sa ne povesteşte despre copilăria de ieri din satul natal (Horodniceni, Judeţul Suceava), făcând o comparație, oarecum tristă, la copilăria de astăzi… unde jocul este înlocuit cu lumea virtuală, veselia este susţinută de tensiunea din jocurile de strategie făcând ca tinerii de astăzi să trăiască într-o lume a lor, unde totul este posibil, privind viaţa cu uşurinţă... trăind într-o lume fictivă, lipsită de sentiment, de trăire, ceea ce este strigător la cer şi înspăimântător.                                                                               Lumea satului natal, lumea de ieri, după cum ne creionează, meşterul popular, avea un frumos aparte, acest  frumos fiind conturat în opera artistică a domniei sale - tablouri şi păpuşi din pănuşi de porumb...

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/satul-traditional-model-de-vietuire-si-de-trainicie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-23-02-2017/

Dumitru ȘERBAN

"Hora Pasarilor"

"Hora pasarilor" - detaliu;
"Hora pasarilor" - detaliu;
"Hora pasarilor" - detaliu;

Viorel marian - Hora pasarilor - transmiterea vietii prin iubire



Asculta mai multe audio traditionala

Editia a XII-a a Targului Mesterilor Populari de anul acesta de la Iasi, eveniment desfasurat in perioada 13 - 15 mai, a strans 100 de mesteri populari din toate zonele tarii. Unul din mesterii populari care a fost prezent la eveniment este Viorel Marian. Domnia sa a adus/realizat pe un obicet realizat de mainile lui dibace - "Hora pasarilor".

"Cum plecam de aici (Iasi) ne intrebam, cand o sa ajungem din nou la Iasi?"

Interviu cu Veronica Vitos - Artist Ceramist - Miercurea Ciuc - Harghita


Dumitru Serban: Stimati ascultatori, de la Lungesti – Valcea, mergem la Miercurea Ciuc si de data aceasta stam de vorba cu Doamna?
Veronica Vitos: Veronica Vitos din Miercurea Ciuc, Judetul Harghita.
D.S.: Spuneti-ne cu ce ati venit dumneavostra la TARGUL MESTESUGARILOR CUCUTENI 5000 - IASI - mai exact cu ce obiecte incantati publicul din Iasi si nu numai.
V.V.: De 27 de ani venim la Iasi la Targul Olarilor. De fiecare data venim cu ceramica – teracota, ceramica – rosie si ceramica – neagra. Ceramica teracota este mai mult pentru uzul casnic. Din acest tip de ceramica am realizat vase romane, oale pentru sarmale, suporturi pentru legume, urcioare.
D.S.: Sunteti singurul stand amenajat la modul cel mai concret. Vad aici Kurtocs-Kolacs, este pus la pregatit, vad obiecte realizate de dumneavoastra, vad roata cu care realizati oalele. Vorbiti-ne despre toate acestea!
V.V.: Ne-am gandit ca ar trebui aratate publicului toate aceste obiecte. Publicul, dupa cum am observat in fiecare an, prefera, solicita, stie ce inseamna munca zi de zi. In acest context, numai si numai pentru public am amenajat o bucatarie secuiasca langa standul nostru unde sunt asezate mai toate cele necesare unei adevarate bucatarii. Am realizat si o soba de teracota, iar jos este flacara deschisa unde se coace cozonacul traditional de la noi kurtocs-kolacs. Bineinteles ca am adus si roata ca sa aratam publicului cum se lucreaza ceramica.
D.S.: Vad in bucataria dumneavostra lada. Vorbiti-ne despre acest obiect si, sa stiti, ca-l intalnim si in casele gospodarilor din Moldova. Vedem ca este ornata cu doua pasari. Ce simbolizeaza acestea?
V.V.: Dupa cum vedeti si mobila este ornata cu flori. Cel mai adesea intalnita este laleaua. Fiindca ati amintit de lada, acestea sunt de mai multe feluri. Pe aceasta de astazi, din bucataria noastra, dupa cum bine ati observat sunt ornate doua pasari. Acestea scot in evidenta simbolul perechii, al dragostei, al iubirii.
D.S.: Ce se pastreaza in aceasta lada?
V.V.: Depinde de marimea ei. Putem pastra prosoape sau tesaturi mai vechi. De foarte multe ori se pastreaza de baut, ceva foarte bun, specific zonei noastre, cum este, de exemplu, palinca sau un vin foarte bun.
D.S.: Fiindca ati amintit adineauri de prosoape, vad aici un prosop foarte frumos tesut. E tesut in gospodaria dumneavoastra?
V.V.: Da, eu le realizez, si, sa stiti ca in partea noastra, Slava Domnului ca mai sunt oameni care realizeaza astfel de prosoape. Acestia mai realizeaza si costume populare, respectiv tot felul de tesaturi specifice zonei. Noi, la randul nostru, trebuie sa le pastram pentru ca si urmasii nostri sa stie ce inseamna munca. Numai astfel se poate pastra traditia noastra.
D.S.: Nu putem decat sa va felicitam si sa va asteptam cu bratele deschise, oricand, in capitala Moldovei.
V.V.: Multumim tare mult. Putem spune, ca noi, de fiecare data avem cea mai buna impresie despre Iasi si cum plecam de aici ne intrebam, cand o sa ajungem din nou la Iasi?

"Toti au plecat in tarile din Occident si traditia este uitata"

Redam mai jos un scurt interviu cu un mester popular prezent la Iasi la Targul Mesterilor Populari - Cucuteni - 5000.


Dumitru Serban: Va rog sa va prezentati.
Mihai Dogaru: Ma numesc Dogaru Mihai si sunt din Localitatea Lungesti, Judetul Valcea.
D. S.: Vorbiti-ne despre obiectele realizate de dumneavoastra, cum le realizati? Este usor? Este greu?
M.D.: Relativ usor, as putea spune.
D.S.: Deja este pasiune?
M.D.: Da, da. Este o pasiune pentru aceasta indeletnicire. Am inceput-o in urma cu unsprezece ani. La Iasi suntem la a cincea participare.
D.S.: Cum au vazut iesenii produsele realizate de dumneavoastra?
M.D.: Cred ca sunt destul de apreciate, tinand cont de faptul ca nu am plecat niciodata cu vase inapoi.
D.S.: Observ pe vasele realizate de dumneavoastra diferite forme. Ce reprezinta acestea?
M.D.: In primul rand va spun ce culori folosim. Intotdeuna a fost folosit la noi verdele si albul, foarte putin este folosit galbenul si maro. Aceste culori din urma au fost utilizate de cativa din mesterii vechi. Tenta de rosu, pe care o vedeti, se obtine dintr-un lut cu continut mai mare de fier. Ceramica de Lungesti este una utilitara, deci nu avem prea multe forme, simboluri.
D.S.: Din cate stim, la editii anterioare ati obtinut si un premiu.
M.D.: Da, chiar la prima mea participare la Targul Mesterilor Populari - Cucuteni - 5000. Am primit marele premiu si anul trecut, la a patra participare. Premiul mi-a fost acordat pentru vasele utilitare (ceramica utilitara).
D.S.: Fiindca ati amintit de vase, spuneti-ne ce vase realizati si care sunt intrebuintarile acestora?
M.D.: Asadar, vasele realizate sunt specifice zonei nostre. De exemplu: canile pentru vin, oalele pentru pregatitul sarmalelor, anumite vase, care aici, in Moldova se folosesc pentru bors, urcioarele.
D.S.: Se mai pastreaza traditia in zona dumneavostra? Tinerii sunt indreptati ??, aplecati ?? spre frumos?
Din pacate nu, nu se mai pastreaza, chiar din atelierul nostru au plecat foarte multi tineri. Este un asa-zis “miraj al Vestului”. Toti au plecat in tarile din Occident si traditia este uitata, lasata in plan secund.
D.S. Transmiteti-le un gand, un impuls pentru a se apropia de traditie, de conservarea acesteia.
M.D.: Presupun ca in anii viitori se vor schimba cumva lucrurile pentru ca saturarea pietei muncii in Occident va face ca ei sa se intoarca si vor reveni la lucrurile din trecut.