Satul tradiţional, în pânze şi culori, cu Ioan Măric şi Catina Popescu – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 16.03.2017)

Astăzi vom schimba registrul şi vom vizita Bacăul în cadre de umbre şi culori, cu pensule subţiri sau groase, cu contururi estompate sau puternice, cu viaţă şi trăire… surprinse în tablouri unice, care creionează şi întăresc fenomenul picturii naive.                                                                           

Surprindem, într-un mărţişor tradiţional, medalioanele şi pandantivele, care aparţin lui Ioan Măric şi Catincăi Popescu, doi oameni frumoşi, pictori naivi, care s-au făcut cunoscuţi, prin creaţia lor, atât în ţară, cât şi peste hotare.    O altă viziune a satului tradiţional o putem descoperi în lucrările unice a celor doi mari artişti, care au suprins şi au imortalizat satul, inspirându-se din realitate şi transformând-o prin propria conştiinţă... o conştiinţă a valorilor, a omenescului, a originii neatinse de păcat,  o incursiune în satul tradiţional, satul bunicilor şi al străbunicilor noştri.                                                                     

De exemplu, pictorul naiv Ioan Măric a suprins în pânzele sale teme simple, care aparţin satului, unde omul se identifică cu natura, cu animalele, tradiţia, creaţia, elocvente fiind în acest sens, lucrări cu titluri sugestive - Spre târg, Car cu boi, Scripcarul, În familie, Pictorul satului, Destrăbălații, Gospodarul, De Paște, Hramul, Descântecul cu ulcica, Botezul, Torcătoarea, Cinstirea, Pletosul, Trupa în căruță etc.

Doamna Catinca Popescu, o altă verigă importantă în pictura naivă, legată de satul tradiţional, de origini, de frumos şi autentic, surpinde cu aceeaşi măiestrie în tablourile sale, originalul, pe care-l transformă în creaţie,  prinzând contur şi formă, prin culoare, astfel încât tablourile vorbesc de la sine... criticul de artă, Carmen Mihalache, afirmă foarte frumos, despre pictorul naiv Catinca Popescu, conturându-i un portret, care redă lumea şi sensibilitatea artei sale, de aceea îmi permit să o citez... „are o lume numai a ei, care vine de demult și de foarte departe, din străfunduri arhaice, din straturi străvechi de civilizație tradițională, din rituri, basme și povești populare. Ea a știut să topească toate acestea în ființa ei într-un fel unic, revărsându-și prea-plinul sufletesc în lucrări de un farmec aparte”.                                              

Lucrările care surprind viaţa satului, cu tot ce implică acesta, se regăsesc şi în titlurile sugestive: Primăvara la Tansa, În familie, Stupină la Suhuleț, Bunica și nepoata, Poarta țărnii, Casa bunicii, Pe înserat, Cocoșul năzdrăvan, Floarea-soarelui cu măști, Visătorul, Calul din poveste, Calul zburător, Bunicul, Bunica, Alai de nuntă, Cai printre stele, Alexandru Ioan Cuza, Naționalizarea, Sfioasa, Primăvara etc.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/satul-traditional-in-panze-si-culori-cu-ioan-maric-si-catina-popescu-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-16-03-2017/

Dumitru ȘERBAN

Împletirea meşteşugurilor, educaţiei şi muzicii populare într-un mărţişor tradiţional – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 09.03.2017)

În emisiunea de astăzi ne-am propus să începem călătoria făcând o incursiune în geneză, la facere, la modelarea lutului, unde creatorul se identifică cu opera sa, lutul fiind instrumentul care se lasă mângâiat, modelat, prinzând formă în mâinile meşterului… materia primă o reprezintă ţărâna, iar forma finită o reprezintă sufletul şi imaginaţia creatorului. Părăsind lumea lutului şi a creaţiei, vom străbate drumul în lung şi în lat, poposind în oraşul marelui pictor Ştefan Luchian, completând registrul tradiţiilor cu o pagină dedicată educaţiei, întrucât, omul trebuie să-şi depăşească, prin raţiune, cu ajutorul educaţiei… starea primordială de lut, pentru ca, în final, totul să se termine într-o atmosferă de veselie unanimă, unde muzica să se scrie pe un portativ cu un viitor strălucit care are ca scop evidenţierea şi promovarea tradiţiilor neamului.             
Întâi, în emisiunea noastră, poposim acasă la meșterul ceramist Gheorghe Magopăț din localitatea Marginea, Județul Suceava. Împreună cu modelatorul lutului, aflăm povestea ceramicii negre de Marginea ale cărei începuturi datează de pe la anul 1500.       

 Imediat după, mergem în localitatea Ștefănești din Botoșani și pășim în incinta Liceului Ștefan D. Luchian. Aici, cu director, profesor de muzică, Elena Marineac, vorbim despre tradițiile specifice zonei, tradiții pe care elevii liceului le promovează la manifestările culturale din județul Botoșani și nu numai. Concret, în liceu, de câțiva ani, funcționează Formația Hora, grup constituit din elevii liceului. Ansamblul, în ultima perioadă, a participat la manifestările - Festivalul Internaţional al Cântecului, Jocului şi Portului Popular, Botoșani, 2016; Festivalul Național "Muguraș Săuceștean", Bacău, 2016; Festivalul – Concurs Județean - ,,Pe Urmele Tradiției”; Festivalul Național de Folclor - ,,Cânt și joc pe plai dobrogean” etc.

Un alt popas, pe care-l facem în emisiunea de săptămâna aceasta, este în comuna Bălușeni, mai exact în satul Zăicești. Intrăm, în Zăicești, în atelierul de lucru al meșterul popular Stan Dănuță. Meșterul popular făurește: opinci, măști populare, dar și toate obiectele necesare recuzitei alaiurilor din perioada sărbătorilor de iarnă. Acasă la meșterul popular Stan Dănuță ne-am întâlnit și cu Adelina Cristina Loghin, în vârstă de 13 ani, din clasa a VII-a a Școlii Gimnaziale din satul Cristești, sat învecinat cu Zăiceștiul. Adelina Cristina Loghin este pasioantă de cântecul popular, iar în ton cu acesta, îmbracă un costum popular vechi, costum primit cadou chiar de la meșterul Stan Dănuță. În ediția din seara aceasta a emisiunii Tradiții îi ascultăm povestea și aflăm care sunt obiectivele pentru următorii ani… în ideea că viaţa îi va surâde şi-i va deschide drumul spre muzică devenind un interpret autentic de muzică populară, care să ducă pe culmi înalte cântecul, costumul, tradițiile specifice județului Botoșani.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/impletirea-mestesugurilor-educatiei-si-muzicii-populare-intr-un-martisor-traditional-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-09-03-2017/

Dumitru ȘERBAN

Mărţişorul, simbol şi semnificaţie în comunitatea lipovenească din Botoşani - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 01.03.2017)

O dată cu venirea primăverii, în natură, nu doar florile se-mbracă în frumoase rochii, ci şi iarba îşi aşterne covorul verde fraged şi pur, copacii împreună dansează în livezi, în paşi de menuet, prin florile dulci amărui, care vor trece prin moarte pentru a da naştere fructului gustos şi bun.

În acest cadru de poveste, gospodinele pregătesc seminţele care urmează să fie puse în pământ, fac curăţenia de primăvară prin gospodării, dar, mai mult de atât, unele dintre ele, se gândesc la sufletele noastre care sunt dornice de tradiţii, de simboluri, şi, astfel, se pregătesc să ne aducă primăvara în suflet prin truda muncii mâinilor lor, cu acest prilej, încă din iarnă, de prin lunile ianuarie… februarie, nopţile le fac zile, muncind neîncetat pentru a ne încânta privirile şi sufletele cu simbolurile primăverii, cu mărţişoare. Nimic nu poate fi mai autentic şi mai frumos, primăvara fiind cuibărită în suflet.

Concret, în emisiunea de astăzi poposim în Botoşani şi stăm de vorbă cu două gospodine din Comunitatea Ruşilor Lipoveni.

Le-am întâlnit la Târgul Mărţişorului, eveniment aflat la ediţia a VII-a, începând de sâmbătă 25 februarie până astăzi 1 Martie, pe Pietonalul Unirii din Botoşani. Manifestarea a fost organizată de către reprezentanţii Centrului Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale.

Aşadar, invitaţi la dialog, în emisiunea de astăzi sunt:  meşterii populari, ruşi lipoveni, Olimpia Vatavu şi Lidia Alexa-Condratov, unite prin acceaşi pasiune, arta tradiţională.

MAI MULTE  AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/martisorul-simbol-si-semnificatie-in-comunitatea-lipoveneasca-din-botosani-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-01-03-2017/

Dumitru ȘERBAN