Astăzi vom schimba
registrul şi vom vizita Bacăul în cadre de umbre şi culori, cu pensule subţiri
sau groase, cu contururi estompate sau puternice, cu viaţă şi trăire… surprinse
în tablouri unice, care creionează şi întăresc fenomenul picturii naive.
Surprindem,
într-un mărţişor tradiţional, medalioanele şi pandantivele, care aparţin lui
Ioan Măric şi Catincăi Popescu, doi oameni frumoşi, pictori naivi, care s-au
făcut cunoscuţi, prin creaţia lor, atât în ţară, cât şi peste hotare. O altă viziune a satului tradiţional o putem
descoperi în lucrările unice a celor doi mari artişti, care au suprins şi au
imortalizat satul, inspirându-se din realitate şi transformând-o prin propria
conştiinţă... o conştiinţă a valorilor, a omenescului, a originii neatinse de
păcat, o incursiune în satul
tradiţional, satul bunicilor şi al străbunicilor noştri.
De exemplu, pictorul naiv Ioan Măric a
suprins în pânzele sale teme simple, care aparţin satului, unde omul se
identifică cu natura, cu animalele, tradiţia, creaţia, elocvente fiind în acest
sens, lucrări cu titluri sugestive -
Spre
târg, Car cu boi, Scripcarul, În familie, Pictorul
satului, Destrăbălații, Gospodarul, De Paște,
Hramul, Descântecul cu ulcica, Botezul, Torcătoarea,
Cinstirea, Pletosul, Trupa în căruță etc.
Doamna
Catinca Popescu, o altă verigă importantă în pictura naivă, legată de satul
tradiţional, de origini, de frumos şi autentic, surpinde cu aceeaşi măiestrie
în tablourile sale, originalul, pe care-l transformă în creaţie, prinzând contur şi formă, prin culoare,
astfel încât tablourile vorbesc de la sine... criticul de artă, Carmen
Mihalache, afirmă foarte frumos, despre pictorul naiv Catinca Popescu,
conturându-i un portret, care redă lumea şi sensibilitatea artei sale, de aceea
îmi permit să o citez... „are o lume numai a ei, care vine
de demult și de foarte departe, din străfunduri arhaice, din straturi străvechi
de civilizație tradițională, din rituri, basme și povești populare. Ea a știut
să topească toate acestea în ființa ei într-un fel unic, revărsându-și
prea-plinul sufletesc în lucrări de un farmec aparte”.
Lucrările
care surprind viaţa satului, cu tot ce implică acesta, se regăsesc şi în
titlurile sugestive: Primăvara la Tansa, În
familie, Stupină la Suhuleț, Bunica și nepoata,
Poarta țărnii, Casa bunicii, Pe înserat,
Cocoșul năzdrăvan, Floarea-soarelui cu măști,
Visătorul, Calul din poveste, Calul zburător, Bunicul,
Bunica, Alai de nuntă, Cai printre stele, Alexandru
Ioan Cuza, Naționalizarea, Sfioasa, Primăvara etc.
Dumitru ȘERBAN
