În ediția de astăzi a emisiunii noastre, invităm la
dialog pe etnomuzicolog Constanța Cristescu, cea care ne prezintă din Ghidul
Iubitorilor de Folclor, cu accent deosebit pe numărule 6 şi 7 ale acestuia,
corola folclorului românesc, volume apărute sub egida Centrului pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural
Bucovina.
Ghidul este structurat pe următoarele secțiuni - Patrimoniul cultural imaterial – axă prioritară în politicile cultural
naționale și internaționale, ABC-ul iubitorilor de folclor, Instrumente populare și repertorii
folclorice, Manifestări tradiționale
în actualitate și modele de port tradițional, Mijloace de promovare și valodificarea filonului folcloric, Personalități ale etnomuzicologiei și
folcloristicii românești, iar ultima secțiune, de exemplu, din numărul 6 al
Ghidului, se intitulează Rapsozi
bucovineni.
În
acest context, în numărul 6 al ghidului citim un
interesant text al doamnei conferențiar universitar, Irina Zamfira Dănilă, de
la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, text dedicat rapsodului
popular fluieraș Liviu Țaran din Fundu Moldovei, judeţul Suceava.
Liviu Ţaran este nepotul
vestitului rapsod popular Ilie Cazacu, rapsod intrat în atenţia specialiştilor,
fiind studiat de muzicologi prin repertoriul de cântece doinite şi melodii
pastorale unice pe teritoriul ţării. Muzica maestrului a devenit atât de importantă,
încât în anii “70, acest tezaur a fost înregistrat pe discuri Electrecord,
chiar cu Orchestra Radiodifuziunii Române sub conducerea marelui dirijor
Nicuşor Predescu.
Pe cât de simplu era,
rapsodul popular bucovinean Ilie Cazacu (1903-1979), pe atât de exigent şi
pătimaş se manifesta pentru a transmite muzica învăţăceilor, încât aceasta să
fie redată prin respectarea tuturor detaliilor legate de emisie, frazare,
ornamentaţie. Dacă aceştia nu reuşeau să pună în practică ceea ce erau
sfătuiţi, erau dojeniţi şi chiar încurajaţi să renunţe, decât să deformeze
muzica autentică. Şi cu toate acestea, maestrul Ilie Cazacu, era un pedagog în
tainele muzicii, fără a avea studii înalte, de aceea mare parte din muzica
compusă de el cuprindea melodii de joc ocazional şi neocazional, cântece
doinite şi melodii din repertoriul pastoral (Arcanul,
De trei ori pe după masă, Fudula, Huţulca, Jocul Zestrei, Luşteanca, Jidăucuţa,
Polobocul, Puiculeana, Corăgheasca, Ţărăneasca, Doina Turcului, Când şi-o
ierdut ciobanul oile etc.).
Vă invităm să ne fiţi martori, pe calea undelor, la
sunetele unice interpretate de maestrul Ilie Cazacu, iar scopul nostru este
acela de a-l promova, în viitor, pe nepotul acestuia, Liviu Ţaran, care este
moştenitorul direct, înzestrat cu acelaşi talent şi auz total, de aceea, ne
autoinvităm în universul muzical al domniei sale pentru a ne descoperi din
tainele fluierului.
Un alt subiect pe care ni-l prezintă Constanța
Cristescu se referă la un interesant eveniment desfășurat în fiecare sămbătă,
începând cu ora 11, în incinta Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei.
Concret, este vorba despre - Șezătoarea Vatra Dornei care se reunește și se desfășoară parcă la
capătul cel mai îndepărtat al unei legende. Fascinația lucrurilor vechi,
adevărate și atât de frumoase se revarsă și peste sufletul norocoșilor
vizitatori de sâmbătă ai muzeului, care au prilejul să vadă pe viu o
demonstrație de virtuozitate, primind detalii etnografice de la cele mai
avizate surse – doamnele șezătorii, după cum ne spune, într-un text din Ghidul Iubitorilor de Folclor, semnat de
către muzeograf Minorica Dranca.
Cea
mai mare realizare o reprezintă introducerea în planul cadru a opţionalului la
decizia şcolii, intitulat – Curs opţional
de folclor, modalitate de a păstra tezaurul tradiţiilor bucovinene,
opţional ţinut de profesor de limba şi literatura română Dorina Paicu din
comuna Poiana Stampei, Suceava.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, am reuşit să realizăm o
altă emisiune care surprinde oamenii iubitori şi ancoraţi în folclorul
românesc, continuatori ai datinilor şi obiceiurilor străbune, care au dorit să
vorbească şi să dezvăluie din tainele acestora, pentru dumneavoastră, publicul minunat,
dar şi pentru ascultătorii Radio Iaşi. De aceea, fiţi aproape de noi, pe undele
Radio Iaşi, ascultând emisiunea Tradiţii, în seara aceasta, începând cu ora 21
şi 3 minute, pentru că veţi porni într-o călătorie nedescoperită multora dintre
noi, o iniţiere în folclorul autentic românesc.
MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/folclorul-zestrea-spirituala-a-neamului-romanesc-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-04-05-2017/
