Redefinirea folclorului în viziunea inegalabilului Voevidca (ora 21:03, 24.08.2017)

     În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții poposim în Suceava, mai egzact în incinta Centrului Cultural Bucovina şi dialogăm cu etnomuzicolog Constanţa Cristescu. După cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, în alte ediţii ale emisiunii noastre ne-a prezentat Numerele 6 şi 7 din Ghidul Iubitorilor de Folclor, anuar editat de către reprezentanţii Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, iar, astăzi, ne vorbeşte despre - Volumul I, dintr-o serie mai largă, volum intitulat – Folclor Muzical din Bucovina, Repertoriul ritual-ceremonial vocal, al folcloristului Alexandru Voevidca (n. 27 mai 1862, satul Vaslăuți, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar — d. 6 iunie 1931, Cernăuți), volum apărut la Editura LIDANA din Suceava în anul 2015.                             

Volumul face parte dintr-o serie monografică ce tezaurizează editorial fondul manuscris Alexandru Voevidca conservat de Biblioteca Naţională a României.                                                                                                     

Aşadar, primul volum din fondul Alexandru Voevidca cuprinde patru capitole intitulate - Colinde, Cântecul ritual-ceremonial de cătănie, Repertoriul funebru. Bocetul, respectiv Repertoriul vocal ritual-ceremonial de nuntă.               Raportat la primele două capitole din volumul de faţă, trebuie să facem precizarea că - reprezentanţii actului cultural din Suceava, au editat două CD-uri în care sunt ilustrate colindele și melodiile populare culese de către Alexandru Voevidca.                                                                                                              

CD-urile cuprind – Colinde din Bucovina şi Cântece de cătănie din Bucovina... interpretate de către reprezentanţii, de astăzi, ai actului folcloric din satele județului Suceava.                                                                                     

Concret, astăzi, dialogăm cu doamna Constanţa Cristescu, etnomuzicolog,  care ne prezintă volumul de faţă şi ne vorbște despre omul, culegătorul de folclor, muzicianul Alexandru Voevidca.                                                        

Practic, dragi prieteni, prin demersul editorial despre care vorbim, în ediţia de astăzi a emisiunii noastre, cu aproape o sută de ani întârziere, lui Alexandru Voevidca i se recunoaşte, cu adevărat, munca prestată în cariera sa de culegător de folclor şi este repus în drepturile de autor. 

     Muzica pe care o difuzăm, în ediţia de astăzi a emisiunii noastre, este de pe CD-ul - Cântece de cătănie din Bucovina, CD apărut în anul 2015, la editura Lidana şi editat de către reprezentanţii Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava din cadrul Centrului Cultural Bucovina.                                                                                                                   

Așadar, vom audia Vin doi fraţi din cătunie (în interpretarea Grupului Vocal Bărbătesc Flori de Măr din localitatea Râşca, grup condus de către profesor Mihaela Grădinariu) și Cât e Suceava de mare (în interpretarea Grupul Vocal Bărbătesc al Parohiei Ortodoxe Salcea, grup vocal coordonat de preot Doru Budeanu).

Cântecul de cătănie pe care l-aţi ascultat, prezintă legătura puternică dintre om şi natură, codru, unde doi fraţi de sânge se întorc pe plaiurile părinteşti, dar of-urile lor sunt încărcate de un puternic sentiment lirico-dramatic, tensiunea crescând pe măsură ce aceştia pătrund în lumea satului. Reîntorşi, după trei ani de cătănie, pământul este udat de lacrimile fraţilor care şi-au pierdut ambii părinţi, fiind mai săraci din acest punct de vedere şi pentru a da crezare celor mărturisite, printr-un imperativ şi printr-o adresare directă, invită lectorul şi auditoriul să fie martori la suferinţă, indicând chiar locul îngropării părinţilor. Mărturie stau florile, viorelele care nu sunt doar vestitoarele primăverii, ci, în cazul de faţă, au funcţie prevestitoare a morţii. Contactul cu natura, prin intermediul florilor, trimite spre puritate, viaţă, sensibilitate, cu rolul de a sensibiliza, pentru că ele sunt cele care vor stoarce lacrimi şi din inimile cele mai împietrite… „Pe mormânt îi sămănatu,/ Ghiorele, flori adânciu,/ Când l-ei vede mai să plângi!”.

În cântecul audiat... se păstrează aceeaşi tematică a cătăniei, unde tensiunea este crescendo, pornind, în incipit, de la prezentarea drumului, care are, aici, o funcţie bivalentă, marcând simbolic – cărarea vieţii, cu dusul şi întorsul, dar şi o cărare care poate semnifica o şansă, poate, de evadare din firul vieţii.                Motivul nisipiului evidenţiază trecerea vieţii, susţinând tematica trecerii ireversibile a timpului, dar, în acelaşi timp, trimite spre ceva nedurabil, efemer, iar, asociat, motivului lacrimilor, dar şi blestemului - conturează un spaţiu de un lirism dramatic, de o încărcătură puternică unde incantaţia îşi are rolul ei în lumea satului.                                                                                             

Plecarea la cătănie are efecte asupra întregului sat, care rămâne pustiit de forţa de muncă, fetele rămân nemăritate, casele pustii, părinţii neajutoraţi, de aceea, mama amărâtă… îi blesteamă pe capii armatei, chiar cu moartea, pentru necazul pricinuit… „Iar maiorul de la poartă,/ Vede-l-aş cu faţa moartă, /Că de când s-a maiorit,/ Mulţi flăcăi a cătunit…”.                                                  

Spre finalul emisiunii, etnomuzicolog Constanţa Cristescu oferă îndemnuri cu final moralizator, atrăgând atenţia asupra tipului de lectură pe care să-l utilizeze cel care doreşte să se iniţieze în folclor, subliniind în paralel cu toate acestea pericolul televiziunilor de astăzi, care au scopul egoist de a-şi crea rating, să ofere informaţii care să denatureze realitatea, trunchiate şi raportate la tot ceea ce nu constituie filonul specific unei naţiuni.                                       Mai multe despre cele prezentate, puteţi audia, doar la Radio Iaşi, un radio al inimii dumneavoastră, începând cu ora 21 şi 3 minute, în emisiunea – Tradiţii, unde vă invităm să fiţi alături de noi pentru a scrie istoria neamului românesc.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/redefinirea-folclorului-in-viziunea-inegalabilului-voevidca-ora-2103-24-08-2017/

        

Folclorul, zestrea spirituală a neamului românesc – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 04.05.2017)

În ediția de astăzi a emisiunii noastre, invităm la dialog pe etnomuzicolog Constanța Cristescu, cea care ne prezintă din Ghidul  Iubitorilor de Folclor, cu accent deosebit pe numărule 6 şi 7 ale acestuia, corola folclorului românesc, volume apărute sub egida Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural Bucovina.

Ghidul este structurat pe următoarele secțiuni - Patrimoniul cultural imaterial – axă prioritară în politicile cultural naționale și internaționale, ABC-ul iubitorilor de folclor, Instrumente populare și repertorii folclorice, Manifestări tradiționale în actualitate și modele de port tradițional, Mijloace de promovare și valodificarea filonului folcloric, Personalități ale etnomuzicologiei și folcloristicii românești, iar ultima secțiune, de exemplu, din numărul 6 al Ghidului, se intitulează Rapsozi bucovineni.

În acest context, în numărul 6 al ghidului citim un interesant text al doamnei conferențiar universitar, Irina Zamfira Dănilă, de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, text dedicat rapsodului popular fluieraș Liviu Țaran din Fundu Moldovei, judeţul Suceava.                                              

Liviu Ţaran este nepotul vestitului rapsod popular Ilie Cazacu, rapsod intrat în atenţia specialiştilor, fiind studiat de muzicologi prin repertoriul de cântece doinite şi melodii pastorale unice pe teritoriul ţării. Muzica maestrului a devenit atât de importantă, încât în anii “70, acest tezaur a fost înregistrat pe discuri Electrecord, chiar cu Orchestra Radiodifuziunii Române sub conducerea marelui dirijor Nicuşor Predescu.                                                               

Pe cât de simplu era, rapsodul popular bucovinean Ilie Cazacu (1903-1979), pe atât de exigent şi pătimaş se manifesta pentru a transmite muzica învăţăceilor, încât aceasta să fie redată prin respectarea tuturor detaliilor legate de emisie, frazare, ornamentaţie. Dacă aceştia nu reuşeau să pună în practică ceea ce erau sfătuiţi, erau dojeniţi şi chiar încurajaţi să renunţe, decât să deformeze muzica autentică. Şi cu toate acestea, maestrul Ilie Cazacu, era un pedagog în tainele muzicii, fără a avea studii înalte, de aceea mare parte din muzica compusă de el cuprindea melodii de joc ocazional şi neocazional, cântece doinite şi melodii din repertoriul pastoral (Arcanul, De trei ori pe după masă, Fudula, Huţulca, Jocul Zestrei, Luşteanca, Jidăucuţa, Polobocul, Puiculeana, Corăgheasca, Ţărăneasca, Doina Turcului, Când şi-o ierdut ciobanul oile etc.).                                                                                                               

Vă invităm să ne fiţi martori, pe calea undelor, la sunetele unice interpretate de maestrul Ilie Cazacu, iar scopul nostru este acela de a-l promova, în viitor, pe nepotul acestuia, Liviu Ţaran, care este moştenitorul direct, înzestrat cu acelaşi talent şi auz total, de aceea, ne autoinvităm în universul muzical al domniei sale pentru a ne descoperi din tainele fluierului.

Un alt subiect pe care ni-l prezintă Constanța Cristescu se referă la un interesant eveniment desfășurat în fiecare sămbătă, începând cu ora 11, în incinta Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei.

Concret, este vorba despre - Șezătoarea Vatra Dornei care se reunește și se desfășoară parcă la capătul cel mai îndepărtat al unei legende. Fascinația lucrurilor vechi, adevărate și atât de frumoase se revarsă și peste sufletul norocoșilor vizitatori de sâmbătă ai muzeului, care au prilejul să vadă pe viu o demonstrație de virtuozitate, primind detalii etnografice de la cele mai avizate surse – doamnele șezătorii, după cum ne spune, într-un text din Ghidul Iubitorilor de Folclor, semnat de către muzeograf Minorica Dranca.

Cea mai mare realizare o reprezintă introducerea în planul cadru a opţionalului la decizia şcolii, intitulat – Curs opţional de folclor, modalitate de a păstra tezaurul tradiţiilor bucovinene, opţional ţinut de profesor de limba şi literatura română Dorina Paicu din comuna Poiana Stampei, Suceava.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, am reuşit să realizăm o altă emisiune care surprinde oamenii iubitori şi ancoraţi în folclorul românesc, continuatori ai datinilor şi obiceiurilor străbune, care au dorit să vorbească şi să dezvăluie din tainele acestora, pentru dumneavoastră, publicul minunat, dar şi pentru ascultătorii Radio Iaşi. De aceea, fiţi aproape de noi, pe undele Radio Iaşi, ascultând emisiunea Tradiţii, în seara aceasta, începând cu ora 21 şi 3 minute, pentru că veţi porni într-o călătorie nedescoperită multora dintre noi, o iniţiere în folclorul autentic românesc. 

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/folclorul-zestrea-spirituala-a-neamului-romanesc-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-04-05-2017/