În prima
parte a emisiunii noastre relatăm de la evenimentul „Meşteri şi meşteşuguri
tradiţionale din Moldova”,
având ca interlocutor pe meșterul
popular ceramist Cristian Munteanu, iar în a doua partea emisiunii
poposim în vatra etnofolclorică Marginea, Suceava, acasă la meșterul olar Gheorghe Magopăț.
La
această manifestare l-am întâlnit pe meșterul olar Cristian Munteanu, originar
din satul Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași, care a descoperit că lutul
poate fi modelat în forme unice prin puterea minții și a creației, dând naștere
unor obiecte originale, valoroase pentru comunitate; un transmițător al
valorilor primordiale, modelarea lutului reprezentând creația olarului în forme
și culori care atestă dibăcie, gândire, viziune.
Ambițios
și hotărât de felul său, nu i-a trebuit decât să fie omul potrivit la locul
potrivit, ca miracolul să se întâmple, fiind în treacăt prin ținuturile Sucevei
(acasă
la meșterul ceramist Gh. Magopăț, Marginea), rămâne impresionat de
forma pe care o ia lutul în mâna creatorului și scânteia a fost sădită în inima
sa, ca focul să se aprindă la scurt timp, devenind, astfel, un mânuitor și un
formator al lutului.
Despre
începuturile creației, despre primul impact pe care l-a avut asupra lutului și
despre dragostea care l-a prins de la prima întâlnire cu acesta ne va povesti
în ediția de astăzi a emisiunii noastre.
Simțindu-i
aluatul din care este făcut și puterea pe care o are asupra creației, simțind
că acest om va dărui multe bijuterii lutului, Familia Iorga, cunoscută în
rândul breslelor de olărit din țară, originară din Horezu, Vâlcea, îi dăruiește
o roată tradițională pentru modelatul materiei prime.
Meșterul ceramist - Cristian Munteanu - ne povestește
cum a fost apropierea domniei sale de lut și care sunt primele etape de
realizare a unui obiect din lut. Chiar dacă începutul a fost mai greu, meșterul
ambițios din fiere, a învățat singur din tainele acestui meșteșug.
Își dorește ca, în următorii ani, vestita ceramică de
Tansa, ceramică pe care a studiat-o, a cercetat-o, să poată fi adusă - prin
diferite proiecte - în centrul atenției, pentru că dacă nu ne implicăm acum,
astăzi, riscăm ca mâine să dăm uitării un centru ceramic unic în spațiul
românesc.
Cristian Munteanu, primul invitat al ediției de
astăzi, ne prezintă proiectul Ușa spre copilărie, inițiativă
inedită și pe care, an de an, în ultima săptămâna a lunii august, o
organizează, împreună cu preotul paroh al satului din Comuna Răducăneni.
Cristian Munteanu, participant la două ediții a
acestei manifestări din comuna natală, s-a arătat încântat de apropierea
copiilor de modelatul lutului și își dorește ca în următorii ani dintre copiii
cărora le predă din tainele ceramicii, să ajungă adevărați meșteri.
Un al proiect în care este implicat Cristian Munteanu,
meșter ceramist din Răducăneni, Iași, invitat la microfonul Radio Iași, se
desfășoară, în București, în incinta Muzeului Satului Dimitrie Gusti.
Proiectul se intitulează Vara pe uliță și se
desfășoară, an de an, în lunile iulie și august, iar programul acestuia este
structurat în ateliere de creaţie populară - olărit, modelaj, încondeiat ouă,
ţesut, sculptură în lemn, icoane pe lemn, icoane pe sticlă, măşti populare,
podoabe populare, pictură - desen, păpuşi, croit cămăși tradiţionale, dansuri
populare, teatru, teatru de păpuşi. Mai aflăm de la Cristian Munteanu ce obiecte
fărește domnia sa din lut.
În Marginea, acolo unde facem următorul popas, invităm la dialog pe
meșterul ceramist Gheorghe Magopăț, cel care ne oferă un scurt istoric al
ceramicii de Marginea, spunându-ne că - el, ca meșter ceramist, se află la a
patra generație de olari, iar copiii domniei sale, implicați și ei în
continuitatea meșteșugului, se află la a cincea generație. Ceramica de Marginea
este deja o marcă binecunoscută în întreaga lume. Aici, în Marginea începutul
olăritului este stabilit de către istorici în jurul anului 1500, apărând ca o
necesitate a oamenilor de a stoca produsele obţinute, dând oamenilor posibilitatea
stocării alimentelor și a preparării acestora. Gheorghe Magopăț ne mai spune că
atunci când era copil, în Marginea, Suceava, erau 60 de familii de olari, iar,
astăzi, din păcate, mai sunt doar câteva familii care practică meșteșugul. Interlocutorul
nostru ne vorbește și despre unicitatea ceramicii de Marginea, despre
simbolurile pe care le prinde pe obiectele specifice, iar pe lângă toate
acestea, ne precizează că, dacă îți faci treaba - cu răbdare și pasiune - se
poate trăi din meșteșug. Meșterul ceramist ne mai spune că - în Marginea - mai
este o familie care lucrează lutul, e vorba despre familia Pașcaniuc, dar cu
membrii acestei familii și cu toți meșterii ceramiști din țară are o strânsă
legătură, o legătură chiar de prietenie. Alături de atelierul de ceramică
există o casă bătrânească, o casă specifică vetrei etno-folclorice Marginea, o
casă în care a copilărit interlocutorul nostru și ne spune că această casă,
casa părintească, nu se vinde.
Spre finalul dialogului cu
meșterul ceramist mai aflăm că a dus ceea ce iese din mâinile sale în Praga,
Bonn, Munchen, Augsburg, Viena, Bruxelles și a încântat, sufletul și privirea,
iubitorilor de frumos din întreaga lume. Gh. Magopăț ne mai precizează că – în
ceea ce privește păstrarea și promovarea meșteșugurilor – are un gust amar… și
se teme ca acestea, meșteșugurile, să nu dispară.
Cum Creatorul și-a săvârșit
lucrarea finită prin crearea omului în cea de-a șaptea zi, fiind toate
perfecte, într-o scară și dimensiune mai mică, omul devine și el creator al
lutului pe care-l modelează cu sufletul și cu dibăcia mâinilor – în forme unice
– recunoscute, atât în țară, cât și peste hotare, așa cum ne-au demonstrat cei
doi interlocutori ai noștri.
În speranță că tot ceea ce
este frumos nu va dura puțin, dorim să ne mândrim cu acest meșteșug și peste
zeci și sute de ani, deoarece creația lutului este desăvârșită, nu are cum să
înceteze.
Foto, text, audio: Dumitru
ȘERBAN
