Foto - Pamantul care canta!

Horezu - Leagan al Traditiei Romanesti

Interviu cu Ionel Popa, artist ceramist din Horezu, judetul Valcea


Ionel Popa: Ceramica de Horezu este cunoscuta aproape in toata lumea, cred ca in toata lumea, noi participam la toate targurile din tara si dinafara, si ceramica de Horezu se stie ca e foarte apreciata si recunoascuta in toata lumea. Motivele noastre sunt motive naturale, motive traditionale pe care le respectam tot timpul, nu ne abatem de la stravechiul mestesug. Ca obiecte avem: urcioare, servicii de cafea, servicii de tuica, farfurii de toate dimensiunile, urcioare mici, ceramica utilitara, printre care urcior mare de apa, cana de apa, castronul, vechiul castron in care se manca inainte, [...] pentru salata, cam toate obiectele ce se pot face pe roata olarului.
Dumitru Serban: Spuneti-ne in cateva minute procedeul de realizare, de exemplu, a unui castron, a unei oale.
I. P.: Dupa ce se ia pamantul din cariera, se prepara, – acum cu niste malaxoare, inainte se prepara cu [mana], se taia marunt-marunt, se amesteca cu apa si se calca cu piciorul. Acum avem malaxoare, ne-am mai dat la zi. Se face obiectul, depinde gogolotul, pamantul luat, in functie de marimea obiectului. Dupa ce se face obiectul, se pune la zvantat. Se zvanta cam in proportie de 20-30%, dupa care urmeaza decorul pe el. Dupa decor, se pune la uscat, uscat complet, si se procedeaza, dupa ce se usuca, la prima ardere. Dupa prima ardere, care dureaza in jur de 8-10 ore, se scoate obiectul din cuptor, se da cu acel luciu si se baga din nou la cuptor. Iar ardere de 8-10 ore, dupa care iese obiectul finit. Vopsele. Folosim numai vopsele naturale, adica pamant rosu, pamant negru, pamant alb, caolinul pe care il luam din Harghita. Deci, lucram numai cu culori naturale.
D. S.: Ati amintit la un moment dat de decorul obiectelor. Cum se face acesta si ce scene din viata noastra sunt evidentiate in decorul unui obiect? Am vazut adineauri la alti mestesugari evidentat soarele, evidentiata luna.
I. P.: In zona noastra, a Horezului, e specific cocosul de Horez care e emblema noastra, plus pomul vietii si altele, pestele, care reprezinta si ele anumite portiuni. Pomul vietii e generatia intreaga s.a.m.d. Ca decor, motive florale. Avem bobocul, avem coronita, avem frunza, avem spicul graului, avem multe, multe...
D. S.: Fiecare dintre acestea cu sensul lor aparte.
I. P.: Fiecare cu sensul aparte. Si ele sunt pe o farfurie aplicate in asa fel incat sa se imbine perfect, atat culori, cat si model.
D. S.: Cum vedeti dumneavoastra conservarea artei astazi, tinand cont de faptul ca prea putina lume isi mai indreapta ochii spre lucrurile frumoase, spre traditii, spre originile noastre? Spunem cu totii ca avem cu ce ne distinge de altii, de europeni...
I. P.: In privinta artei populare, ne distingem cam toti. Avem, intr-adevar, o arta frumoasa, exceptionala, o arta populara. Depinde de majoritatea ceramistilor cum o paseaza centrelor si, oricum, la noi se pastreaza. Se mai fac si obiecte..., acum conteaza mult banul, putin ne mai abatem, dar oricum, in standul principal nu bagam asa ceva. Nu. Sa avem expozitii stricte unde participam numai cu marfa originala, adica marfa facuta de creatori si modele reprezentand zona din care facem parte.
D. S.: Daca astazi sunteti in Iasi, spuneti-mi ce intentionati pe viitor si unde veti fi prezenti in urmatoarea perioada?
I. P.: Noi suntem numai plecati. Astazi la Iasi. Luni, saptamana cealalta, la Oradea, pana pe 20, dupa aceea urmeaza Constanta. Eu mai am si o expozitie in Franta, in toamna. Numai plecati, suntem ca...
D. S.: Adineauri am vorbit cu domnul Colibaba, mi-a spus ca a fost in Germania. Dumneavoastra in momentul de fata mi-ati spus ca ati fost in Franta. Cum sunt privite lucrarile fiecaruia dintre dumneavoastra in afara granitelor tarii? Cum suntem priviti pe acest teritoriu al artei, al mestesugului, al traditiei, de europeni?
I. P.: Nu toti apreciaza lucrul de mana, original, natural, Vedeti dumneavoastra, ei au acolo numai..., totul e la stanta, mult mai finute ca ale noastre facute. Oricum sunt si oameni, sunt si tari, nu numai oameni, care apreciaza foarte mult lucrul de mana. De exemplu, in Franta, unde am un atelier in Normandia, in Avançon, acolo sa stiti ca se apreciaza foarte mult. Am fost in Germania, putin, in Italia, mai putin. Nu e apreciata de toti. La ei a disparut de mult arta populara. Si acum li se pare ceva primitiv. Oricum le ia, se uita, le plac, dar tot...
D. S.: La noi, din cate vad se mai pastreaza, sunt ateliere, mai sunt muzee. Se simte o oarecare indepartare de traditiile noastre in societatea noastra?
I. P.: Sunt muzeele, muzeele care, de exemplu in Tara Crisurilor, la muzeul din Oradea, e un director exceptional, care intr-adevar organizeaza. Si aici la Iasi, tot la fel, unde se mai paseaza, nu ai voie sa intru cu kitsch-uri sau cu altceva. Si suntem foarte apreciati, foarte bine primiti. Dar mai sunt si muzee, de exemplu cum e Muzeul Taranului, care, ca sa intri (adica te invita), la un moment dat iti ia intrare, iti ia minuni. Nu, nu merge. Plus ca, nu stiu, altadata erau mai primitori. Muzeul Satului se mai mentine putin in privinta noastra. Dar tot asa. Si ceramica Muzeului Satului si a Taranului se ia, in loc sa se ia de la noi direct, pentru expunere, se ia prin intermediari. Ma mir cum le convine, ca le ia la al doilea, al treilea pret. Au intermediarii lor care le ia si le aduc acolo. In loc sa le ia de la noi direct. Si parerea mea e ca e mult mai bine.
D. S.: Eu nu pot decat sa va multumesc si in acelasi timp sa va urez multa sanatate si spor la targul acesta, cat si la cele care vor urma.
I. P.: Va multumesc. Multa sanatate intregii Moldove. Deocamdata.

"Cocosul de Horezu - emblema ceramicii noastre"

Interviu cu Constantin Popa, artist ceramist din Horezu, judetul Valcea


Dumitru Serban: Buna ziua, stimati ascultatori. Stam de vorba cu:
Constantin Popa: Popa Constantin din Horezu, judetul Valcea.
D.S.: Domnule Popa, va rugam sa ne spuneti cu ce sunteti dumneavoastra prezent la Iasi – vad ca aveti obiecte inedite – si cum va desfasurati dumneavoastra activitatea? Este o munca aparte, aveti obiecte destul de rare si destul de migalos construite.
C. P.: Ce sa va spun? Am venit la Iasi la Targul Mesterilor Popular – Cucuteni 5000, asa cum o fac de ani de zile, incerc sa pastrez in continuare traditia pe care am mostenit-o de la parinti, cu unele elemente mai noi, dar sa nu ne abatem de la tot ce am mostenit, mai ales ca aici la Iasi este un..., cum sa va zic eu, vizitatorii sunt foarte rigurosi in privinta pastrarii traditiei ceramicii de Horezu.
D.S.: Vad pe obiectele realizate de dumneavostra diferite figuri: vad cocosul, vad copacul. Fiecare dintre acestea au un specific? Va rugam sa ne precizati specificul acestei arte.
C.P.: Cocosul este vestitul cocos de Horezu, e emblema ceramicii noastre. Pomul este pomul vietii. Mai avem spicul de grau, mai avem spirala, mai avem coada de paun, sarpele. Cam acestea ar fi.
D.S.: Sarpele. Imi aduc aminte un...
C.P.: Este sarpele casei.
D.S.: Este sarpele casei. Eu imi aduc aminte un vers din Lucian Blaga: “Cand sarpele intinse Evei marul...”. Spuneti-ne aici evidentiaza raul, in acest vers. Spuneti-mi, la dumneavoastra ce evidentiaza?
C.P.: Bunastarea. Si dupa cum stiti, fiecare locuinta are un sarpe, cel putin la noi in Oltenia, care intotdeauna trebuie ocrotit si niciodata omorat.
D.S.: Cum vedeti dumneavoastra pastrarea traditiei astazi, tinand cont de ce se intampla in societatea noastra? Cultura e lasata un pic in plan secundar.
C.P.: Da, asa este. Am trecut prin momente si mai grele ca acesta, dar speram, cu toate ca o ducem foarte greu cu banii si foarte greu cu materialele, care ne trebuie ca sa fabricam aceste obiecte. Noi vrem sa trecem si prin greu si prin bine, sa ducem mai departe ce am mostenit.
D.S.: Transmiteti un salut artistilor in general, cat si radio-ascultatorilor nostri.
C.P.: Artistilor, colegilor mei, sa fie din ce in ce mai buni, cat mai buni, iar dumneavoastra, radio-ascultatorilor din Iasi, nu ca va laud, dar stiti ceea ce este ceramica romaneasca.
D.S.: Multumim foarte frumos.
C.P.: Cu placere.

TARGUL MESTESUGARILOR CUCUTENI 5000 - IASI - 26-28 IUNIE 2009

Cornel Sitar - Artist Ceramist - Maramures - Baia Mare

TARGUL MESTESUGARILOR CUCUTENI 5000 - IASI - 26-28 IUNIE 2009

Florin Colibaba - Artist Ceramist - Radauti - Suceava