Tezaurul antic al țării va fi expus în Bârlad, în incinta Muzeului „Vasile Pârvan”

Concret, în perioada 5 martie - 23 aprilie, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad va adăposti, în 50 de vitrine speciale, o mare parte din tezaurul țării noastre.

La vernisajul expoziției va participa Mircea Mamalaucă, alături de custodele colecției și de Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, organizatorul expoziției. Vizitatorii vor putea admira obiecte din mai multe tezaure printre care tezaurul de brățări dacice descoperit în munții Orăștiei, tezaurul de piese din aur și argint din perioada dacică de la Bunești Averești, tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, tezaurul de la Sâncrăieni, renumit prin cupele de argint realizate cu influențe greco-romane, tezaurul de la Apahida, cu obiecte din aur și argint germanice cu pietre prețioase și semiprețioase, dar și din celebrul tezaur de la Pietroasele - „Cloșca cu puii de aur”.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/evenimente/aurul-si-argintul-antic-al-romaniei-expozitie-eveniment-la-muzeul-din-barlad/

     

                                                                                                    D. Ș.

ORIGINEA MĂRȚIȘORULUI

Matronalia

Majoritatea etnologilor consideră că tradiția mărțișorului este de sorginte latină, romanii venerându-l în această zi pe zeul războiului, Mars. Privit din această perspectivă, șnurul mărțișorului se poate explica prin împletirea culorii roșu, culoare a vieții și a victoriei în luptă, cu albul, simbol al începutului și totodată al morții posibile, sugerată de inițierea campaniilor militare din Idele lui Marte. Tot la 1 Martie, Imperiul Roman sărbătorea Matronalia, zi în care bărbații ofereau daruri soțiilor și mamelor.

Sursa - https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1678142459151493&id=1398314290467646&substory_index=0

Foto - D. Ș.

Vrancea - 26 februarie - 1 martie 2017, Târgul Mărțișorului ... la ediția a VIII-a

Reprezentanții Consiliului Judeţean Vrancea şi cei ai Centrului Cultural Vrancea, vor organiza în cadrul sărbătorilor dedicate sosirii primăverii ... Târgul Mărţişorului.

În parteneriat cu Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei, târgul ajuns la cea de a VIII-a ediţie, se va desfăşura în perioada 26 februarie -1 martie 2017.

Evenimentul urmărește tradiția ultimelor târguri organizate de Centrul Cultural Vrancea, dând în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărțișoarelor.

Vor fi prezenţi meşteri populari şi producători tradiţionali din localităţile: Nereju, Soveja, Mărăşeşti şi Focşani şi care vor expune mărţişoare tradiţionale dar şi alte produse tradiţionale pe esplanada sălii Balada din Focşani.

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual. 

Sursa: Muzeul Național al Țăranului Român

,,Botoşani – evocări cromatice” - 26 februarie - 13 martie 2017

Muzeul Judeţean Botoşani găzduieşte în perioada 26 februarie – 13 martie 2017, în spaţiul Galeriilor de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani, expoziţia de grup ,,Botoşani – evocări cromatice”.

Cele peste 65 de lucrări  semnate de cunoscuţii artişti botoşăneni Marcel ALEXA, Aurel AZAMFIREI şi Silviu BABII sunt o evocare plastică a Botoşanilor de altădată, frumuseţea arhitectonică şi peisagistică a acestui oraş fiind redată prin creaţii realizate într-o varietate de tehnici de execuţie: pictură în ulei pe pânză, grafică în creion şi tuş, acuarelă, pastel şi tehnică mixtă.

 Vernisajul va avea loc duminică, la 26 februarie 2017, începând cu ora 11,30, în incinta Galeriilor de Artă ,,Ştefan Luchian” din Botoşani (Str. Piaţa Revoluţiei nr. 13, telefon 0231/514197).

Prezintă: istoricul Gheorghe MEDIAN şi muzeograful Ana-Elisabata COŞEREANU.

D. Ș.

Satul tradiţional, model de vieţuire şi de trăinicie – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 23.02.2017)

  În ediţia de săptămâna aceasta a emisiunii noastre, poposim în Pogoneşti Vaslui şi Tomeşti, Iaşi.                                            

        În Pogoneşti, împreună cu învăţător Andrei Dumitru, vom descoperi tainele satului de altădată, cu tot ce implică acesta, de la podoabe... până la instrumentele de uz casnic, întâlnite şi bine expuse în Muzeul Etnografic din localitate.          
  Măiestria creatorilor locului este reflectată în motivele tradiţionale regăsite pe costumele frumos lucrate cu minuţiozitate, unde remarcăm în prim plan,  funia vieţii care se regăseşte, atât pe ia femeiască, cît şi pe ia, respectiv bundiţa bărbătească, acest aspect interesant regăsit în vestimentaţie, ne aminteşte mereu că suntem trecători prin viaţă şi contează ceea ce rămâne în urma noastră, conştienţi fiind că fiecare din noi trebuie să lăsăm urmaşilor “o funie” a neamului de care să se sprijine şi să le fie model.                                                        

Dacă astăzi ne permite luxul să utilizăm instrumentele casnice... asupra cărora îşi pun amprenta firma, design-ul, dacă sunt placate sau nu cu fir de aur sau argint, dacă sunt inscripţionate sau nu numele peroanelor dragi - toate acestea constituie un moft al modernităţii, iar aprecierea constă în banii irosiţi, fără a şti să apreciem orele de muncă, iar sufletul rămâne ancorat în goana aceasta capitalistă, fără a vedea şi a simţi adevărata valoare a obiectelor, aşa cum făceau odată străbunii, care ştiau să se bucure de lucrurile mărunte, şi simţeau pe pielea lor, că orice lucru obţinut are în spate muncă, creativitate, inspiraţie, dăruire ... aici mă refer, mai egzact, la obiectele casnice care erau lucrate din lut şi nu numai, ca o înfrăţire a omului cu huma arsă, ca o continuitate a creatorului cu creaţia.

Din Pogoneşti, Vaslui, ne lăsăm paşii purtaţi, înspre Tomeşti, Iaşi, unde doamna Ana Grunzu, meşter popular, legată de copilărie, reflectă în toată opera artistică, trăirile de altădată, ţinând amintirea, mereu vie, prin dibăcia mâinilor, fiind înzestrată cu creativitate, imaginaţie, transpunând, în lucrările sale, lumea satului tradiţional.                                                                                              

Domnia sa ne povesteşte despre copilăria de ieri din satul natal (Horodniceni, Judeţul Suceava), făcând o comparație, oarecum tristă, la copilăria de astăzi… unde jocul este înlocuit cu lumea virtuală, veselia este susţinută de tensiunea din jocurile de strategie făcând ca tinerii de astăzi să trăiască într-o lume a lor, unde totul este posibil, privind viaţa cu uşurinţă... trăind într-o lume fictivă, lipsită de sentiment, de trăire, ceea ce este strigător la cer şi înspăimântător.                                                                               Lumea satului natal, lumea de ieri, după cum ne creionează, meşterul popular, avea un frumos aparte, acest  frumos fiind conturat în opera artistică a domniei sale - tablouri şi păpuşi din pănuşi de porumb...

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/satul-traditional-model-de-vietuire-si-de-trainicie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-23-02-2017/

Dumitru ȘERBAN

IAȘI - Festivalului Mărţişorului, 25 februarie-1 martie 2017 - la ediția a XIII-a

Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova și Primăria Municipiului Iaşi organizează în perioada 25 februarie-1 martie 2017 pe Strada Ștefan cel Mare și Sfânt din Iași cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Mărţişorului. Scopul Festivalului vizează, în primul rând, păstrarea şi valorificarea valenţelor mărţişorului tradiţional, încercându-se, totodată, şi cunoaşterea semnificaţiilor mai profunde pe care le presupune punerea şi purtarea, un anume timp, a acestuia, după cum ne-a precizat etnograf Marcel Lutic, președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

Vor participa circa 30 de meşteri și creatori populari, din România și Republica Moldova, renumiţi în confecţionarea mărţişoarelor tradiţionale sau în spirit tradiţional. De asemenea, vor fi prezenți preşcolari de la Grădinița cu program prelungit Nr. 13 din Iaşi (coordonator fiind inimoasa educatoare Olga Dosoftei) implicați de mai mulți ani în cadrul proiectului SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI.

MAI MULTE AICI - http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=326:festivalul-mriorului-de-la-iai&catid=1:evenimente&Itemid=30

D. Ș.

Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, ”devoratoare de suflete şi sacrificiu uman” - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 22.02.2017)

O să vi se pară că este o poveste care ţine de domeniul science fiction, la prima vedere, dar este o poveste reală, autentică, puţin mediatizată şi ţinută ascunsă sute de ani, trăită de suflete nevinovate, victimele schismei din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea. Modelul sacrificiului, pentru credinţă şi mânturie, este reprezentat de către protopopul Avvakum Petrovici, care şi-a dat viaţa, fiind ars pe rug, pentru ideologiile îmbrăţişate, fiind un model de jertfire şi pentru alte 20.000 de suflete, care au murit în situaţii asemănătoare, find martiri, pentru credinţă şi neam. Mai multe informaţii despre acest subiect, aflaţi doar ascultând emisiunea dedicată Comunităţii Ruşilor Lipoveni, de miercuri, 22 februarie, începând cu ora 20 şi 30 de minute, pe toate frecvenţele Radio Iaşi.                                                                                        
Atât vă putem spune că, unul dintre invitaţii la dialog este profesor universitar, doctor în filologie, Feodor Chirilă, care, preocupat, de Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma cercetărilor întreprinse a dedicat pagini întregi temei, dând la lumina tiparului cartea - Protopop Avvakum Petrovici - conducător şi ideolog al mişcării ruşilor staroveri, apărută la Bucureşti, în anul 2013, fiind atât coordonatorul lucrării, cât şi autor, alături de o echipă care a tratat acelaşi subiect. 

Tema, nu a fost tratată doar de oamenii de ştiinţă, ci a fost fructificată şi de intelectualii comunităţii, unul dintre aceştia fiind scriitorul Nichita Danilov, precupat de situaţia schismei în opera sa. Ne-a atras atenţia, poezia Exodul, care surprinde trăirile staroverilor în vremuri tulburi, precum raskolul, poezie pe care o vom audia în emisiunea noastră şi pe care o puteţi lectura:

Atunci cînd umbra primilor călăreţi

apărea ondulîndu-se pe deal şi veneau

vremuri de bejenie

ne sculam în toiul nopţii,

stingeam focurile,

ne strîngeam lucrurile

şi, într-o linişte deplină,

o luam din loc tîrîndu-ne paşii

prin iarba umedă

sau prin zăpada ce tocmai

începea să se aştearnă din cer.

Şi primul lucru de care aveam grijă

erau clopotele. Două clopote mari

că puteai întoarce carul în ele

şi alte şapte ceva mai mici,

dar care scoteau un dangăt

atît de plăcut, încît ne îmbălsămau

cu sunetele lor molcome, dulci, inimile.

Fie vara, fie iarna,

le aşezam în sănii

şi porneam în exod

tîrîndu-ne paşii prin pulberea

drumului albită de razele reci ale lunii

sau prin zăpada proaspăt căzută

în care ni se înfundau paşii

ca într-o pîclă moale;

aşezam cloptele în sănii

umplîndu-le cu saci de grîu, de ovăz sau de făină,

astfel încît bătaia limbii lor

să nu ne trădeze.

Ne înhămam apoi noi înşine la ele,

legînd curele şi frînghii peste grumazuri;

trăgeau la jug bărbaţii,

dar şi femeile, în urmă

veneau bătrînii şi copiii

înhămaţi la sănii mai mici

încărcate cu icoane, cu prapuri, cu cărţi sfinte

şi tot felul de odăjdii,

în urma noastră se ţineau orătăniile cu ciocurile înfundate în cîrpe;

cîrduri de raţe, de găini şi de gîşte,

apoi turma de capre şi turma de oi,

cîinii şi pisicile legate cu cîrpe la bot;

după ce treceam de un deal

unii dintre noi făceau drumul îndărăt

ca să măture urmele trecerii noastre

dinaintea iscoadelor;

nu aveam nici cai, nici boi,

nici alte animale de tracţiune,

ci doar un asin bătrîn şi orb

care ne servea drept călăuză.

...Dumnezeu ne dădea atîta putere,

încît dacă la pornire

ne înhămam cîte douăzeci, treizeci

la un clopot aburcat pe o sanie,

după primul deal şi prima vale,

simţeam în sufletul nostru

atîta credinţă şi atîta putere,

încît povara ni se părea a fi foarte uşoară:

acum sania o puteau trage

două sau trei perechi de picioare,

sau chiar un singur om,

bărbat sau femeie;

noi mergeam în urma lui

şi cîntam îmbătaţi de bucurie Osana.

Şi după zile şi nopţi întregi

de pelerinaj, cînd ajungeam

într-un loc potrivit, ferit de primejdii,

ne trăgeam mai întîi sufletul,

apoi cufundam clopotele

în apele rîului - o groază de peşti

se învîrteau în jurul limbilor lor,

copiii încercau să-i prindă cu mîna -,

în timp ce noi, deja întremaţi,

ne apucam să înălţăm, din ramuri, frunze, paie şi lut

un lăcaş nu mai înalt decît un stat de om

în care să aducem cîntări de laudă Domnului...

În jurul lui, construiam din pămînt,

asemenea termitelor, locuinţe rotunde,

pe care unii le asemănau cu nişte

muşuroaie de cîrtiţă sau de furnici,

dar pe care noi, în sufletul nostru, le vedeam ca pe nişte

clopote de lut, menite să ne adăpostească

de furia vrăjmaşului celui văzut şi a celui nevăzut...

Înarmaţi pînă-n dinţi, prigonitorii noştri

ne smulgeau limbile,

dar ele precum cozile unor şopîrle creşteau la loc;

ne tăiau degetele de la mîna dreaptă,

le aruncau în biserici grămezi

şi le dădeau foc, dar degetele se ridicau din flăcări

ca nişte cruci luminoase... Secole la rînd,

pentru credinţa noastră străbună,

am îndurat o cruntă prigoană:

ne-a prigonit însăşi Patria mamă.

Am plecat cît mai departe de fruntariile ei:

pretutindeni însă am fost

urmăriţi de blestem. La scurt timp

după ce ne aşezam într-un loc,

lărgindu-şi hotarele, Patria mumă

ne prindea din nou în mrejele ei,

şi atunci "pescuind" clopotele din rîul

sau din lacul în care le cufundasem,

porneam într-un alt, mereu un alt exil...

atunci şi pururi şi în vecii vecilor amin...

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/schisma-din-biserica-ortodoxa-rusa-devoratoare-de-suflete-si-sacrificiu-uman-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-22-02-2017/

 Dumitru ȘERBAN

100 de ani de la nașterea Ioanei Radu – Vocea de aur a romanței românești

     Centrul Județean de Cultură Prahova, Consiliul Județean Prahova, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Memorial Paul Constantinescu Ploiești și Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești au organizat - vineri, 17 februarie 2017, la Sala Marea Unire din cadrul Palatului Culturii, evenimentul prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la nașterea Ioanei Radu – Vocea de aur a romanței românești.

       Evenimentul a fost onorat de prezența doamnei Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova. Programul a fost deschis printr-un moment de evocare a personalității Ioanei Radu, la care au participat maestrul Constantin Arvinte compozitor, dirijor, folclorist, prof. Alexandru Bădulescu - muzicolog și prof. Ștefan Cărăpănceanu - etnomuzicolog și a fost continuat de un concert extraordinar susținut de Orchestra Populară Flacăra Prahovei a Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești, dirijor Marian Dovâncă, soliști: Adriana Diaconu, Domnica Sorescu, Gelu Voicu, Traian Frâncu și Gigi Stoica.

D. Ș.

Șezătorile iernii la Cordăreni, Botoșani, 26 februarie 2017, la ediţia a XXVII-a

    Reprezentanții Primăriei Comunei Cordăreni din Județul Botoșani și cei ai Consiliului Local - vă invită, duminică, 26 februarie 2017, începând cu ora 13, în sala Căminului Cultural din localitate, să participați la manifestarea Șezătorile iernii, eveniment aflat la ediția a XXVII-a. Programul evenimentului va cuprinde lansare de carte a unor scriitori din județul Botoșani, dar și dansuri populare cu formația Zorile Havârna, respectiv Ansamblul Folcloric Cordăreanca cu spectacolul … Traiul în satul românesc.

Dumitru ȘERBAN

Târgului Mărţişorului de la Botoșani, 25 februarie - 1 martie 2017, la ediţia a VII-a

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani organizează , în perioada 25 februarie - 1 martie 2017 , ediţia a VII-a a Târgului Mărţişorului, eveniment în cadrul căruia vor fi organizate expoziţii cu vânzare, între orele 10-16, de către invitaţii, meșteri populari, din judeţele Iaşi, Suceava, Mureş, Neamţ şi Botoşani.

Manifestarea s-a structurat acum câţiva ani şi a reuşit să capete un caracter permanent, mai ales că acest simbol rămâne unul dintre cele mai reprezentative pentru cultura noastră populară tocmai prin interpretările variate şi complexe pe care le deţine. Fundamentul conotaţiilor legate de mărţişor a fost constituit prin intermediul legendelor cunoscute din mitologia românească , având ca personaj central pe Baba Dochia. Baba Dochia este acea prezenţă mitică care împleteşte “funia anului” sau care îşi trimite nora să-i spele lâna la râu sau să-i aducă fragi când vremea este încă prea rece.

Tot Baba Dochia poate fi aceea care-l supăra pe Zeul Intemperiilor din vremea dacilor. Oricum, interpretările pot continua dacă se ţine cont de faptul că mărţişorul rămâne un talisman solar şi în acelaşi timp lunar, precum ne spune Margareta Mihalache, specialist în etnografie în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani.

Participanţii vor oferi vizitatorilor o gamă diversă de simboluri, confecţionate atât prin tehnici tradiţionale, cât şi prin tehnici moderne preferate de generaţiile actuale. În ambele cazuri, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a impus un criteriu important prin limitarea abordărilor doar la simbolurile tradiţionale româneşti .

Deschiderea oficială va avea loc sâmbata, 25februarie 2017, ora 12:00 pe Pietonalul Unirii din Botoşani.

Dumitru ȘERBAN

Colinele Iaşului încărcate de tradiţie – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 16.02.2017)

În emisiunea de săptămâna aceasta, poposim în vetrele etnofolclorice Osoi, comuna Comarna și Miroslva din Județul Iași, localităţi care au în comun mărci identitare ale culturii populare româneşti, unde „zace„ de sute ani zestrea inaintaşilor. Concret, în Osoi, dialogăm cu pictorul naiv, Maria Lupu, care-şi deschide sufletul, ca pe o carte, în faţa domniilor voastre, ascultătorii fideli ai Radio Iaşi… şi vă invită ca urmărind emisiunea să-i cunoşteţi povestea. Povestea ei poate fi povestea fiecăruia dintre noi care împărtăşeşte acceaşi iubire şi dragoste faţă de lucrurile sfinte, primite de la străbuni. Lucrările domniei sale, se evidenţiază nu doar prin tematică şi cromatică, ci, mai ales, prin inspiraţie, creativitate şi dăruire divină. Tablourile sunt inspirate din viaţa reală şi filtrate prin propria conştiinţă, de creator, luând realitatea şi metamorfozând-o în … Car cu boi, Casa lui Moș Gheorghe, Pe prispa casei, Leana cu fusul, Vraja viorii, La drum iarna, Prins cu mâța în sac, Amintiri din sat, Fântâna din deal, Tăietorul de lemne, Hoinar, Fântâna din deal, Vara la câmp, Izvorul din butoi, La izvor, Satul de altădată, Claca etc..

 În a doua parte a emisiunii, intrăm în incinta Muzeului de Etnografie din Miroslava și Dumitru Constantin Bunea, profesor de istorie, ne derulează evenimentele premergătoare înfiinţării muzeului, unde, din proprie inițiativă, cooptând şi aripa tânără a liceului, pune bazele actualului muzeu… născut prin munca şi efortul susţinut din mai multe părţi.

Pentru a respecta munca depusă de iniţiatori, rolul nostru moral este de a-i promova şi a-i face cunoscuţi, iar al autorităţilor locale de a se focaliza pe acest punct muzeal prin atragerea de fonduri europene pentru modernizarea şi extinderea acestui valoros punct etnografic.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/colinele-iasului-incarcate-de-traditie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-16-02-2017/

Dumitru ȘERBAN

Bosanci, Suceava și Nereju, Vrancea – sate păstrătoare ale valorilor tradiţionale şi morale – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 09.02.2017)

În emisiunea de săptămâna aceasta, poposim în vetrele etnofolclorice Bosanci, județul Suceava şi Nereju, județul Vrancea, repere în păstrarea, conservarea şi promovarea valorilor neamului românesc.

Concret, în Bosanci dialogăm cu Rodica Gavrilovici, creator popular, al cărei meşteşug este împodobitul costumelor populare cu mărgele.

O altă voce care completează exuberantul tărâm al tradiţiilor din vatra etnofolclorică Bosanci aparţine Moşului Găitan Zanfir, cel care ne vorbeşte despre istoricul satului, dar şi despre valorile acestuia, în speţă, Corul Bărbătesc din Bosanci, înființat în anul 1894.

Un alt popas, în emisiunea Tradiţii, îl facem în vestita vatră etnofolclorică Nereju din județul Vrancea. Aici dialogăm cu Joiţa Maftei, un om cu părul nins, un om de la care, cu toţii, avem de învăţat.

Dacă doriţi să fiţi martori şi transmiţători ai valorilor satului nostru tradiţional, vă invităm ca, joi, începând cu ora 21 şi 3 minute, să ascultaţi emisiunea Tradiţii, pe toate frecvenţele Radio Iaşi, un radio al inimii tale.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/traditii-cu-dumitru-serban-09-02-2017/

 Dumitru ȘERBAN