Ion Martinov - esenţa vieţii… însăşi viaţa - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 26.04.2017)

În emisiunea de astăzi revenim acasă la ruşii lipoveni din satul Climăuți, comuna Mușenița, județul Suceava. În Climăuți, intrăm în incinta gospodăriei moşului Ion Martinov, membru al comunităţii lipoveneşti, un om gospodar, dedicat trup şi suflet comunităţii, familiei, sfintei biserici, un om a cărui experienţă de viaţă trăită, încă scrie istoria unui neam osândit la chinurile cele mai aspre, prezentând astăzi, viaţa familiilor lipoveneşti din timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Războiul, cu toate ororile lui, şi-a lăsat amprenta adânc în conştiinţa neamurilor, distrugând familii, dezbinând oamenii, lăsând răni deschise, poate abia cicatrizate.

Invitatul nostru ne aminteşte de timpurile de altădată din Climăuţi, timpuri în care frontul din cel de-al doilea Război Mondial trecea chiar prin sat. Acesta ne deapănă povestea tatălui domniei sale, căzut prizonier la ruşi, un film real al vieţii şi al războiului, al intrigilor şi răzbunărilor, iar pentru muritorii de rând, al luptei pentru supravieţuire.

Prin intermediul invitatului nostru, moşul Ion Martinov, încercăm să facem o incursiune în trecutul domniei sale şi să ne imaginăm cum un copil de paisprezece ani, ia frâiele vieţii în mâini şi munceşte pentru a avea ce pune  pe masă… pare aproape o poveste ruptă din basme, unde neiniţiatul parcurge etapele iniţierii, trecând o serie de probe.

După ce-l veţi audia pe Ion Martinov, veţi constata că viaţa este uneori prea dură, dar depinde de noi, de credinţa noastră, de voinţa şi de puterea de sacrificiu, care au fost bazele trecerii probelor. Imaginaţi-vă un copil de paisprezece ani, care-şi cumpără un căluţ cu bani împrumutaţi, pentru a-şi câştiga existenţa de zi cu zi, şi e nevoit să plece din casa părintească, să muncească printre străini, în construcţii, fiind acum gospodarul familiei, muncind cu gândul la tatăl său care era prizonier în Rusia, sacrificând aproape două decenii din viaţă, în detenţie, în numele unui război iminent. 

Ion Martinov ne prezintă firul vieţii, după anii “60, când, alături de tatăl său, întors acasă, din detenţie, muncesc pentru a-şi înfiripa gospodăria, cunoscând bunăstarea, curtea fiind-le plină, neajunsurile fiind de domeniul trecutului, iar cea de-a doua perioadă, după “90, putem spune, că viaţa este chiar una înfloritoare, acesta devenind şi un bun neguţător făcându-şi clientelă, nu doar în sat, ci şi în afara acestuia, fiind căutat de comercianţii din Galaţi, Brăila.

Ceea ce ne mângâie sufletul, se adună în declaraţia pe care ne-o face moşul Ion Martinov, care ne mărturiseşte, că este nedezlipit, săptămână de săptămână, de emisiunea Comunităţi entice/Ruşi Lipoveni (Miercuri, ora 20 şi 30 de minute - 21), pe care o aşteaptă cu sufletul la gură, astăzi, devenind personaj, actant în rolurile principale, împărtăşindu-ne experienţa de viaţă trăită, fiind un adevărat model pentru noi toţi.

Această poveste, pe lângă partea narativă, frumos prezentată de către invitatul nostru, conţine şi o parte moralizatoare deductivă: să nu-ţi pierzi niciodată nădejdea şi, mereu, în ochii tăi trebuie să sclipească luminiţa de la capătul tunelului, viaţa întreagă fiind un adevărat tunel, tunel din care trebuie să ieşi victorios.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/ion-martinov-esenta-vietii-insasi-viata-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-26-04-2017/

Climăuţi, locul unde cerul se uneşte cu pământul în dangătul clopotelor - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 12.04.2017)

Începutul primăverii ne-a condus într-o localitate rodnică, cu oameni gospodari, cu deschidere spre nou, conservând trecutul cu toată moştenirea de valori spirituale şi tradiţionale. Drumul care duce către satul Climăuţi, cu toate că este un drum anevoios, şerpuit, parcă susţinând, în plan simbolic, viaţa grea pe care au avut-o de îndurat ruşii lipoveni, credinţa statornică şi puternică, este vizibilă prin turlele bisericii, care se înalţă mândre şi victorioase, în ciuda tuturor încercărilor, conturând, dincolo de toate, şi caracterele frumoase şi religioase ale oamenilor. Turlele impunătoare şi frumuseţea deosebită te fac să-ţi imaginezi că eşti pe locurile patriei de origine, întrucât asemănarea este izbitoare, dând impresia că acel loc este binecuvântat şi că, Dumnezeu, undeva, de deasupra, uneşte contingentul cu transcendentul, realul cu irealul, terestrul și cosmicul.                             

Mărturii depre aceste frumoase şi dăruite locuri, binecuvântate de Dumnezeu, ne oferă Filip Niculaev, preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Climăuţi, comuna Muşeniţa, judeţul Suceava, care, cu sufletul deschis, pentru ascultătorii Radio Iaşi, ne va face o prezentare a locurilor, a oamenilor, cu toată averea materială şi spirituală şi cu toată încărcătura unei etnii.
Cum satul are legi bine stabilite, oamenii comunităţii sunt interesaţi de bunul mers al comunei, fructificând toate instrumentele necesare pentru o localitate prosperă care să-i reprezinte. În acest fel, începând de la conducerea comunităţii şi până la cel mai mic, există activităţi care-i implică şi-i motivează, să păstreze şi să dezvolte mărcile specifice neamului lipovenesc.                                                

Începând de la activităţile cu cei mici, care sunt implicaţi, atât în acţiunile culturale locale, judeţene şi naţionale, până la cei mari, care au viziuni pozitive pentru comunitate, care şi-au propus să construiască anumite anexe gospodăreşti, pe lângă sediul din Climăuţi, care să aibă ca rol principal, dezvoltarea educaţiei şi culturii locale, fiecare aducându-şi contribuţia personală, pentru ca localitatea să prospere.      
Şi ca să demonstrăm că cei mici sunt activi în sânul comunităţii, îi lăsăm pe Damian Savin şi Alexandru Plosceac (elevi ai Școlii Gimnaziale din Baineț) să ne vorbească despre rolul lor în comunitate, despre implicare, şi să ne prezinte ce importanță au cântările bisericeşti în viaţa lor, care este legătura cu sfânta biserică şi care sunt realizările lor pe plan local, judeţean şi naţional.                                          

Despre frumuseţea şi oamenii acestui sat binecuvântat de Dumnezeu veţi afla doar urmărind emisiunea Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni, de astăzi, între 20 şi 30 – 21, de pe toate frecvenţele Radio Iaşi, un radio al inimii dumneavoastră.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/climauti-locul-unde-cerul-se-uneste-cu-pamantul-in-dangatul-clopotelor-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-12-04-2017/

Emilia Pavel, în slujba tradiţiilor româneşti – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 06.04.2017)

Luna aprilie, în urmă cu 92 de ani, avea să aducă la lumină, alături de primăvară, şi una dintre cele mai însemnate raze ale etnografiei româneşti, care de-a lungul vieţii, a scris istoria Muzeului Etnografic al Moldovei, fiind una dintre cele mai importante verigi, care au făcut ca insitituţia amintită să prindă contur, viaţă şi să dăinuiască până astăzi. Acest om, Emilia Pavel, a fost dăruit de Dumnezeu, cu un scop bine stabilit, pentru a duce cultura românească pe culmi înalte, fiind predestinată, prin nume, parcă, acesta fiind originar din limba latină, a fi echivalent cu termenul concurent, amintindu-ne că viaţa este o competiţie şi, într-adevăr viaţa domniei sale a fost o întreagă competiţie, un adevărat zbucium, întrucât averea domniei sale a reprezentat-o unicul, singurul din viaţa ei – Muzeul Etnografic al Moldovei.                                      Comparând-o cu un creator, care se jertfeşte pentru întreaga creaţie, Emilia Pavel şi-a jertfit viaţa, punând mai presus de toate cariera, aşa cum frumos ne spune şi filologul Constantin Parascan, aceasta a fost logodită cu etnografia, ducând o muncă sisifică, în folosul veşniciei unui neam.                 

Pentru tot ce a însemnat Emilia Pavel în etnografia românească, ne plecăm sufletele în faţa domniei sale, care, cu siguranţă, de acolo de sus, ne vede, şi-i aducem, toţi cei care am cunoscut-o, meritele pe care ar fi trebuit să le culeagă din timpul vieţii, dar cum niciodată nu e prea târziu, ne dorim, ca această emisiune să fie dedicată omului, etnografului, iubitorul de neam şi tradiţie, Emilia Pavel.                                                                                                

Toţi cei care doriţi să aflaţi mai multe despre acest minunat om, vă aşteptăm, alături de noi, pe calea undelor Radio Iaşi, joi, 6 aprilie, începând cu ora 21 şi 3 minute, unde apropiaţi şi cunoscători ai vieţii şi operei Emiliei Pavel îşi deschid sufletele în faţa domniilor voastre, pentru a vă introduce în cadrul acestui tablou realist, unde pensula conturează portretul distinsei doamne.                 

A fi logodit cu muzeul înseamnă întreaga avere, reflectată şi apreciată în distincții și premii pe care le amintim: Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria H desemnat de către președintele României în anul 2004,   Medalia Mondială a Libertății acordată de către Institutul Biografic American (2006), Diploma de excelență în cadrul Festivalului Folcloric de Datini și Obiceiuri de iarnă (2007), Medalia Jubiliară la aniversarea Centenarului Muzeului Astra Sibiu (2005), numirea onorifică acordată de către Consiliul de publicație din cadrul Institutului Biografic American (2005).                                    

Dumnezeu să te ierte, Emilia Pavel, şi-ţi mulţumim pentru munca de o viaţă, dedicată culturii populare unui neam, zestre care nu ar fi existat, dacă nu te-ai fi trudit viaţa întreagă.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/emilia-pavel-in-slujba-traditiilor-romanesti-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-06-04-2017/

Ruşii Lipoveni în studii şi documente (I), de prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov- Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 05.04.2017)

În emisiunea de astăzi, invitat la microfon este doamna profesoară Marina Vraciu de la Catedra de Slavistică Petru Caraman a Facultății de Litere din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza.                                 

Abordăm un subiect pe care l-am tratat și în alte emisiuni, și, cu siguranță, vom mai vorbi, întrucât este de un real folos, nu doar comunităţii lipoveneşti, ci, şi nouă tuturor. 

Concret, în urmă cu ceva timp, a fost lansat volumul - Rușii Lipoveni în studii și documente, volum scris de către domnul Leonte Ivanov, profesor univ., dr. în filologie, în cadrul aceleași catedre de Slavistică a Facultății de Litere din cadrul universității ieșene.

Doamna prefesoară, Marina Vraciu, ne vorbește despre importanța volumului de față, un volum care servește, sau ar trebui să servească, drept model, nouă tuturor și valorifică tot ce se poate valoriza în ceea ce privește istoricul rușilor lipoveni.

Invitatul nostru conturează capacitatea autorului Leonte Ivanov, de a vorbi, de a prezenta, cu o putere de argumentare extraordinară, volumul amintit, despre timpuri uitate, apuse. 

Cartea despre care vorbim – Rușii Lipoveni în studii și documente, de Leonte Ivanov, constituie o continuare a unor preocupări mai vechi ale autorului în ceea ce privește imaginea rușilor lipoveni de peteritoriul Principatelor Române de ieri, României de astăzi.

Marina Vraciu, în emisiunea de astăzi, accentuează aducerea, prin intermediul volumului de față, în prezent, a unor texte necunoscute, texte care atestă, de fapt, istoricul unei etnii, al unui neam.                                                   

De remarcat este faptul că, până la volumul de față, domnul profesor Leonte Ivanov a tradus – Краткая история древлеправославной (старообрядческой) Церкви/Scurtă istorie a Bisericii ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, subiect care constituie și un capitol al cărții în discuție – Rușii Lipoveni în studii și documente. 

De asemenea, prof. Marina Vraciu, ne prezintă şi imaginea rusului lipovean în cultura română și, după cum ne spune chiar autorul volumului - cu toată precaritatea surselor, pot fi decelate cel puțin trei imagini ale rusului lipovean – lingvistică, științifică și literară.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/rusii-lipoveni-in-studii-si-documente-i-de-prof-univ-dr-in-filologie-leonte-ivanov-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-05-04-2017/

Satul tradiţional, în pânze şi culori, cu Ioan Măric şi Catina Popescu – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 16.03.2017)

Astăzi vom schimba registrul şi vom vizita Bacăul în cadre de umbre şi culori, cu pensule subţiri sau groase, cu contururi estompate sau puternice, cu viaţă şi trăire… surprinse în tablouri unice, care creionează şi întăresc fenomenul picturii naive.                                                                           

Surprindem, într-un mărţişor tradiţional, medalioanele şi pandantivele, care aparţin lui Ioan Măric şi Catincăi Popescu, doi oameni frumoşi, pictori naivi, care s-au făcut cunoscuţi, prin creaţia lor, atât în ţară, cât şi peste hotare.    O altă viziune a satului tradiţional o putem descoperi în lucrările unice a celor doi mari artişti, care au suprins şi au imortalizat satul, inspirându-se din realitate şi transformând-o prin propria conştiinţă... o conştiinţă a valorilor, a omenescului, a originii neatinse de păcat,  o incursiune în satul tradiţional, satul bunicilor şi al străbunicilor noştri.                                                                     

De exemplu, pictorul naiv Ioan Măric a suprins în pânzele sale teme simple, care aparţin satului, unde omul se identifică cu natura, cu animalele, tradiţia, creaţia, elocvente fiind în acest sens, lucrări cu titluri sugestive - Spre târg, Car cu boi, Scripcarul, În familie, Pictorul satului, Destrăbălații, Gospodarul, De Paște, Hramul, Descântecul cu ulcica, Botezul, Torcătoarea, Cinstirea, Pletosul, Trupa în căruță etc.

Doamna Catinca Popescu, o altă verigă importantă în pictura naivă, legată de satul tradiţional, de origini, de frumos şi autentic, surpinde cu aceeaşi măiestrie în tablourile sale, originalul, pe care-l transformă în creaţie,  prinzând contur şi formă, prin culoare, astfel încât tablourile vorbesc de la sine... criticul de artă, Carmen Mihalache, afirmă foarte frumos, despre pictorul naiv Catinca Popescu, conturându-i un portret, care redă lumea şi sensibilitatea artei sale, de aceea îmi permit să o citez... „are o lume numai a ei, care vine de demult și de foarte departe, din străfunduri arhaice, din straturi străvechi de civilizație tradițională, din rituri, basme și povești populare. Ea a știut să topească toate acestea în ființa ei într-un fel unic, revărsându-și prea-plinul sufletesc în lucrări de un farmec aparte”.                                              

Lucrările care surprind viaţa satului, cu tot ce implică acesta, se regăsesc şi în titlurile sugestive: Primăvara la Tansa, În familie, Stupină la Suhuleț, Bunica și nepoata, Poarta țărnii, Casa bunicii, Pe înserat, Cocoșul năzdrăvan, Floarea-soarelui cu măști, Visătorul, Calul din poveste, Calul zburător, Bunicul, Bunica, Alai de nuntă, Cai printre stele, Alexandru Ioan Cuza, Naționalizarea, Sfioasa, Primăvara etc.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/satul-traditional-in-panze-si-culori-cu-ioan-maric-si-catina-popescu-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-16-03-2017/

Dumitru ȘERBAN

Împletirea meşteşugurilor, educaţiei şi muzicii populare într-un mărţişor tradiţional – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 09.03.2017)

În emisiunea de astăzi ne-am propus să începem călătoria făcând o incursiune în geneză, la facere, la modelarea lutului, unde creatorul se identifică cu opera sa, lutul fiind instrumentul care se lasă mângâiat, modelat, prinzând formă în mâinile meşterului… materia primă o reprezintă ţărâna, iar forma finită o reprezintă sufletul şi imaginaţia creatorului. Părăsind lumea lutului şi a creaţiei, vom străbate drumul în lung şi în lat, poposind în oraşul marelui pictor Ştefan Luchian, completând registrul tradiţiilor cu o pagină dedicată educaţiei, întrucât, omul trebuie să-şi depăşească, prin raţiune, cu ajutorul educaţiei… starea primordială de lut, pentru ca, în final, totul să se termine într-o atmosferă de veselie unanimă, unde muzica să se scrie pe un portativ cu un viitor strălucit care are ca scop evidenţierea şi promovarea tradiţiilor neamului.             
Întâi, în emisiunea noastră, poposim acasă la meșterul ceramist Gheorghe Magopăț din localitatea Marginea, Județul Suceava. Împreună cu modelatorul lutului, aflăm povestea ceramicii negre de Marginea ale cărei începuturi datează de pe la anul 1500.       

 Imediat după, mergem în localitatea Ștefănești din Botoșani și pășim în incinta Liceului Ștefan D. Luchian. Aici, cu director, profesor de muzică, Elena Marineac, vorbim despre tradițiile specifice zonei, tradiții pe care elevii liceului le promovează la manifestările culturale din județul Botoșani și nu numai. Concret, în liceu, de câțiva ani, funcționează Formația Hora, grup constituit din elevii liceului. Ansamblul, în ultima perioadă, a participat la manifestările - Festivalul Internaţional al Cântecului, Jocului şi Portului Popular, Botoșani, 2016; Festivalul Național "Muguraș Săuceștean", Bacău, 2016; Festivalul – Concurs Județean - ,,Pe Urmele Tradiției”; Festivalul Național de Folclor - ,,Cânt și joc pe plai dobrogean” etc.

Un alt popas, pe care-l facem în emisiunea de săptămâna aceasta, este în comuna Bălușeni, mai exact în satul Zăicești. Intrăm, în Zăicești, în atelierul de lucru al meșterul popular Stan Dănuță. Meșterul popular făurește: opinci, măști populare, dar și toate obiectele necesare recuzitei alaiurilor din perioada sărbătorilor de iarnă. Acasă la meșterul popular Stan Dănuță ne-am întâlnit și cu Adelina Cristina Loghin, în vârstă de 13 ani, din clasa a VII-a a Școlii Gimnaziale din satul Cristești, sat învecinat cu Zăiceștiul. Adelina Cristina Loghin este pasioantă de cântecul popular, iar în ton cu acesta, îmbracă un costum popular vechi, costum primit cadou chiar de la meșterul Stan Dănuță. În ediția din seara aceasta a emisiunii Tradiții îi ascultăm povestea și aflăm care sunt obiectivele pentru următorii ani… în ideea că viaţa îi va surâde şi-i va deschide drumul spre muzică devenind un interpret autentic de muzică populară, care să ducă pe culmi înalte cântecul, costumul, tradițiile specifice județului Botoșani.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/impletirea-mestesugurilor-educatiei-si-muzicii-populare-intr-un-martisor-traditional-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-09-03-2017/

Dumitru ȘERBAN

Mărţişorul, simbol şi semnificaţie în comunitatea lipovenească din Botoşani - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 01.03.2017)

O dată cu venirea primăverii, în natură, nu doar florile se-mbracă în frumoase rochii, ci şi iarba îşi aşterne covorul verde fraged şi pur, copacii împreună dansează în livezi, în paşi de menuet, prin florile dulci amărui, care vor trece prin moarte pentru a da naştere fructului gustos şi bun.

În acest cadru de poveste, gospodinele pregătesc seminţele care urmează să fie puse în pământ, fac curăţenia de primăvară prin gospodării, dar, mai mult de atât, unele dintre ele, se gândesc la sufletele noastre care sunt dornice de tradiţii, de simboluri, şi, astfel, se pregătesc să ne aducă primăvara în suflet prin truda muncii mâinilor lor, cu acest prilej, încă din iarnă, de prin lunile ianuarie… februarie, nopţile le fac zile, muncind neîncetat pentru a ne încânta privirile şi sufletele cu simbolurile primăverii, cu mărţişoare. Nimic nu poate fi mai autentic şi mai frumos, primăvara fiind cuibărită în suflet.

Concret, în emisiunea de astăzi poposim în Botoşani şi stăm de vorbă cu două gospodine din Comunitatea Ruşilor Lipoveni.

Le-am întâlnit la Târgul Mărţişorului, eveniment aflat la ediţia a VII-a, începând de sâmbătă 25 februarie până astăzi 1 Martie, pe Pietonalul Unirii din Botoşani. Manifestarea a fost organizată de către reprezentanţii Centrului Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale.

Aşadar, invitaţi la dialog, în emisiunea de astăzi sunt:  meşterii populari, ruşi lipoveni, Olimpia Vatavu şi Lidia Alexa-Condratov, unite prin acceaşi pasiune, arta tradiţională.

MAI MULTE  AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/martisorul-simbol-si-semnificatie-in-comunitatea-lipoveneasca-din-botosani-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-01-03-2017/

Dumitru ȘERBAN

Tezaurul antic al țării va fi expus în Bârlad, în incinta Muzeului „Vasile Pârvan”

Concret, în perioada 5 martie - 23 aprilie, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad va adăposti, în 50 de vitrine speciale, o mare parte din tezaurul țării noastre.

La vernisajul expoziției va participa Mircea Mamalaucă, alături de custodele colecției și de Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, organizatorul expoziției. Vizitatorii vor putea admira obiecte din mai multe tezaure printre care tezaurul de brățări dacice descoperit în munții Orăștiei, tezaurul de piese din aur și argint din perioada dacică de la Bunești Averești, tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, tezaurul de la Sâncrăieni, renumit prin cupele de argint realizate cu influențe greco-romane, tezaurul de la Apahida, cu obiecte din aur și argint germanice cu pietre prețioase și semiprețioase, dar și din celebrul tezaur de la Pietroasele - „Cloșca cu puii de aur”.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/evenimente/aurul-si-argintul-antic-al-romaniei-expozitie-eveniment-la-muzeul-din-barlad/

     

                                                                                                    D. Ș.

ORIGINEA MĂRȚIȘORULUI

Matronalia

Majoritatea etnologilor consideră că tradiția mărțișorului este de sorginte latină, romanii venerându-l în această zi pe zeul războiului, Mars. Privit din această perspectivă, șnurul mărțișorului se poate explica prin împletirea culorii roșu, culoare a vieții și a victoriei în luptă, cu albul, simbol al începutului și totodată al morții posibile, sugerată de inițierea campaniilor militare din Idele lui Marte. Tot la 1 Martie, Imperiul Roman sărbătorea Matronalia, zi în care bărbații ofereau daruri soțiilor și mamelor.

Sursa - https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1678142459151493&id=1398314290467646&substory_index=0

Foto - D. Ș.