“Staroverii – mentalitate și viziune asupra lumii în contextul digitalizării” - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 24.10.2018)

         În emisiunea de astăzi relatăm de la prima ediție a Simpozionului științific național de tineret cu tema ,,Tradiție, Cultură, Spiritualitate”, manifestare organizată de către reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România la 3 iulie a.c. în Piatra Neamț. Evenimentul a avut loc în Sala Calistrat Hogaș a Consiliului Județean Neamț. Coordonatorii științifici ai simpozionului au fost profesorii universitari, doctori în filologie, Axinia Crasovschi, Feodor Chirilă și Leonte Ivanov, precum și doamna Palaghia Radion, doctor în istorie.
     În cadrul simpozionului a fost prezentată lucrarea – Staroverii – mentalitate și viziune asupra lumii în contextul digitalizării – de către Irina Chersan din comunitatea rușilor lipoveni din Slava Cercheză, județul Tulcea. Imediat după prezentarea temei am invitat-o pe Irina la microfonul Radio Iași pentru a ne aduce mai multe detalii.

       Irina Chersan în contextual temei prezentate ne oferă detalii concrete despre schisma din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea din timpul Patriarhului Nikon, dar mai audiem și care au fost cauzele acesteia.

       Cu interlocutorul nostru tragem și concluziile temei prezentate de către domnia sa în cadrul simpozionului de la Piatra-Neamț, susținând că tot ce ține de modernitate, dragi prieteni, trebuie să acceptăm și să ne folosim de toate acestea cu scopul de a ne întări credința.

        Merită ca diseară (h. 20:30-21, AM/1053 Khz și FM/90,8, respectiv 96,3 Mhz/RADIO ROMÂNIA IAȘI) să fiți alături de aparatul de radio, alături de emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

România Centenară prin ochii culturii rrome - Viața Rromilor cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 22.10.2018)

       Astăzi, iubiți auditori, invitat la microfonul Radio Iași îl avem pe domnul Mihai Neacșu, director al Centrului Național de Cultură a Romilor Romano Kher din București, instituție aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Rromi și a Secretariatului General al Guvernului României. Ne vorbește despre Caravana Marii Uniri, care se va desfășura, la Iași, în perioada 26 - 27 octombrie, unde organizatori sunt reprezentanții Centrului Național de Cultură a Rromilor, Secretariatului General al Guvernului României cu sprijinul celor ai  Instituției Prefectului Județului Iași și ai Asociației Partidei Rromilor Pro-Europa, Sucursala Iași.

      Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași va fi gazda, vineri, 26 octombrie, începând cu ora 18 și 30 de minute, evenimentului de amploare unde vom asista la un concert extraordinar susținut de Ansamblul de dansuri RomaFest și Orchestra de cameră Romano Kher, unde pe scenă vor fi  maeștrii Giani Lincan, țambal, respectiv Emy Drăgoi, acordeon, nume grele în istoria muzicii.

      A doua zi va fi dedicată artei teatrale, sâmbătă, 27 octombrie, începând cu ora 18 și 30 de minute, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași, unde vom putea viziona piesa de teatru - Cerere în căsătorie, de Anton Pavlovici Cehov, în regia actorului de etnie rromă Sorin Aurel Sandu. 

Toți cei interesați de subiect, pentru a afla mai multe detalii, vă așteptăm să ne fiți alături, pe undele media, începând cu ora 20 și 30 de minute, unde vom detalia și vom discuta toate aspectele din culise.            

Text, audio, foto: Dumitru Șerban

Viziune și conlucrare în Comunitatea Rușilor Lipoveni din Focuri/Iași - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 17.10.2018)

             În emisiunea de astăzi poposim acasă la etnicii ruşi lipoveni din localitatea Focuri, județul Iaşi unde vom dialoga cu oameni care se ocupă de transmiterea informațiilor prin actul pedagogic formând caractere, dezvoltând omenescul, pregătind elevii pentru generațiile următoare, pentru performanța de mâine.

Primul interlocutor al ediției este domnul Vasile Macovei, edilul șef al comunei care pe lângă problemele administrative veghează ca elevilor să nu le lipsească nimic, asigurând și punând la dispoziția acestora toate cele necesare pentru buna desfășurare a unui act educațional de calitate.

Vasile Macovei, edilul șef al comunei, în deschiderea emisiunii de astăzi ne descrie viața locuitorilor din Focuri, prezentându-ne cadrul economic și social, dar și ocupațiile oamenilor din zonă.

Următoarea instituție marcantă din comuna Focuri este școala, unde actul educațional este unul important pentru valorizarea culturii ca viitorii școlărei să devină oameni responsabili și cultivați pentru ziua de mâine.

Dialogăm cu surorile Iuliana și Ana-Maria Timofte, din clasa a VII-a, respectiv a V-a, care sunt modele ale educației permanente în sânul școlii, întrucât ne vor recita din opera scriitorului rus Serghei Mihalkov.

Suntem plăcuți impresionați de respectul pe care acești copii frumoși ai comunității îl au pentru păstrarea tradițiilor specifice, în special pentru limba maternă.

Au arătat întregii lumi mărcile identitare ale comunității și în ediția de astăzi a emisiunii ne și demonstrează cât de apropiate sunt de obiceiurile, datinile, tradițiile, cultura pe care o are neamul din care fac partea.

Dacă adineauri, Iuliana Timofte ne-a încântat cu o frumoasă poezie, în cele ce urmează, sora sa mai mică, Ana-Maria ne recită și ea din creația poetului rus Serghei Mihalkov.

Spre finalul dialogului, Iuliana Timofte ne spune că și-ar dori să devină medic, moștenindu-l pe tatăl său, asistent medical generalist în comună.

Nu putem decât să urăm succes acestor copii minunați, multă sănătate, spor la învățătură și să dea Dumnezeu ca țelurile la care tind să devină realitate.

            În a doua parte a emisiunii - în cabinetul de limba rusă din incinta școlii din Focuri - stăm de vorbă cu doamna profesoară de limba rusă Zinaida Gromic, un om dedicat profesiei, un dascăl adevărat care știe să lucreze, atât cu cei mici, cât și cu cei mai mari.

            În urma muncii de peste zece ani, făcând naveta, rezultatele nu au întârziat să apară... domnia sa având exemple de elevi pe care i-a învățat din tainele limbii ruse, încât au ajuns pe culmi înalte ale lumii, având olimpici la limba rusă, an de an, remarcându-se la Olimpiada de Limba Rusă de la Moscova.

            Astăzi o mai audiem și pe eleva Paula Căprian (clasa a VII-a, 13 ani, Școala Gimnazială Focuri) cu o melodie tradițională rusească, ca imediat doamna profesoară de limba rusă Zinaida Gromic să ne explice melodia interpretată.

Despre cât de talentați și frumoși sunt copii din Focuri, Iași, vă invităm să aflați doar urmărind emisiunea Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni, de astăzi, între 20 şi 30 – 21, de pe toate frecvenţele Radio Iaşi, un radio al inimii dumneavoastră.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

Sunete, vibrații și descântec în Zmeu - Viața Rromilor cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 15.10.2018)

Astăzi, iubiți auditori, poposim acasă la rromii din satul Zmeu, comuna Lungani, județul Iași unde vom afla mai multe despre cadrul familial, obiceiuri, cutume, imprecații, descântece evidențiind colectivul, comunitatea rromă.
Interlocutorul nostru nu este un om oarecare, ci un învățător al locului care cunoaște comunitatea, pe care o știe, nu doar prin faptul că locuiește alături de ei, ci mai degrabă prin faptul că a făcut cercetări pentru lucrarea de licență în care pilonul forte, instrumentul muncii sale a fost imaginea rromului din localitate, portret zugrăvit din  experiența de zi cu zi pe care o are alături de acesta.

Să te ferească Dumnezeu să te prindă deochiul!

Prin intermediul emisiunii am aflat că cele mai puternice descântece împotriva deochiului se realizează pe meleagurile din comunitatea Zmeu, Lungani, unde, ca niște personaje fantasmagorice din basme, ca niște zmei, au puterea de a-l readuce pe cel deocheat în lumea pașnică și bună.

Mai multe practici, despre magie, ne vorbește domnul învățător Claudiu Costel Hâncu, om al locului, absolvent al Universității din București, secția institutori de limba rromani.

A terminat facultatea în anul 2006 cu o teză de licență intitulată – Obiceiuri, cutume, căsătoria la etnicii rromi din localitatea Zmeu.

Ca într-o poveste, cu un narator subiectiv, direct implicat, având viziunea împreună cu, ne prezintă fapte verosimile, autentice de pe plaiurile natale, unde aflăm lucruri frumoase despre familie. 

Ursari de origine, practică descântecele de deochi, având puterea de metamorfozare a spiritelor rele, de calmare, de potolire, alungându-le ca niște vraci ai cuvântului, unde prin puterea magiei readuc liniștea și echilibrul.

Și cum fum fără foc nu există, nu vor exista nici comunități de rromi fără lăutari, astfel încât, domnia sa, domnul învățător Claudiu Costel Hâncu, face incursiune în muzica țigănească nuanțând faptul că locuitorii din zonă,  majoritatea născuți cu ureche muzicală și auz total, transmit moștenire copiilor acest har, toți aproape cunoscând muzica după ureche. Profitând de această abilitate, domnul învățător reușește să-i strângă și să-i implice în activități artistice, învățându-i dansul, cântul, teatrul.

În a doua parte a ediției de astăzi a emisiunii noastre, împreună cu domnul învățător Claudiu Costel Hâncu, pășim în comunitate. 

Pentru a concretiza cele spuse până acum, mai mulți localnici vor face demonstrații pe viu, la rece cum am spune noi, interpretând melodii din folclorul zonal, conturând îndeletnicirea, îndemânarea, harul și talentul cu care sunt înzestrați.

Domnul Petru Alupu, tată a patru copii, deprins mai degrabă cu cântatul decât cu vorbitul, ne introduce în lumea muzicii prin câteva secvențe muzicale pe care le interpretează cu pasiune și talent.

Apoi, tot de la Zmeu, Lungani, județul Iași, ne va încânta auzul, un alt etnic rrom, pe nume Dumitru Vijai Doboșeru, viorist, care te duce prin mânuirea arcului într-o lume a voii bune și a cântului.

În Zmeu l-am întâlnit și pe Moșu Petru Maradin, care ne-a unit în sunet și vibrații, ducându-ne auzul înspre – harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi – cum ar spune poetul Ion Barbu, adică dacă artistul nu cunoaște jocul va pierde, dacă nu știe să găsească esența lucrurilor, căutând la origini, la un zbor invers, nu va reuși niciodată să ajungă pe culmi.

Mâinile muncite ating clapele sensibile și sunetul se produce în mii de nuanțe, de mișcări, contopindu-se cu întregul univers.

            Despre toate acestea și despre alte subiecte interesante veți afla doar dacă veți spune prezent invitației noastre, de a ne fi alături, pe calea undelor, începând cu ora 20 și 30 de minute, la emisiunea Viața Rromilor.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

Rușii lipoveni din Focuri, trecut și prezent - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 10.10.2018)

Bine ne-am regăsit la o nouă emisiune dedicată Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, precum şi tot publicului larg, care doreşte să călătorească alături de noi, în spațiu și timp, ca să fie descoperitorii unor oameni care trăiesc și simt la fel ca noi, care-și deschid sufletul pentru a le cunoaște viața și cultura, frumosul și arta, credința, dar și omenescul.

În emisiunea de astăzi revenim acasă la etnicii ruşi lipoveni din localitatea Focuri, județul Iaşi.

Primul interlocutor al ediției este domnul Vasile Macovei, edilul șef al comunei, cel care ne vorbește despre trecutul și prezentul oamenilor de pe aceste meleaguri.

O dată ce pătrunzi în comuna Focuri rămâi impresionat de comunitatea lipovenească deschisă spre comunicare cu oameni harnici și credincioși,  uniți în spiritul moralei și al credinței, cu portrete senine, conturate de barba specifică bărbaților din comunitate, creând impresia că ai intrat pe tărâm biblic.

Cel care cârmuiește din punct de vedere social și administrativ localitatea, nuanțează prezența rușilor lipoveni în comună, conturând un istoric al satului, cu vechime și tradiție, datând din anul 1879, prezentând detaliat informațiile despre satul și oamenii locului, punând accentul în egal măsură, atât pe partea văzută - biserici, pământuri, așezare geografică, locuitori, cât și pe partea nevăzută a omului, a credinței, a statorniciei... e edilul șef al comunei.

Dacă în prima parte a ediției de astăzi a emisiunii noastre stăm de vorbă cu primarul comunei Focuri domnul Vasile Macovei, în cea de-a doua parte invităm la dialog pe domnul Fănică Timofte, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Focuri.

Primarul comunei Focuri ne descrie comunitatea rușilor lipoveni din localitate, precizând faptul că în această perioadă se construiește un sediu cultural al rușilor lipoveni, iar întru realizarea acestui proiect impozant administrația comunei a fost alături de aceștia.

Vasile Macovei ne mai vorbește și despre hărnicia rușilor lipoveni de pe teritoriul comunei Focuri, punând accent pe ocupațiile acestora, deloc ușoare, dar prin muncă și credință, etnicii ruși lipoveni sunt un exemplu pentru întreaga țară.

Domnul primar, în discursul domniei sale, zugrăvește o imagine autentică a comunității lipovenești, unde staroverii sunt deprinși cu munca de toate zilele, uitând să se plângă, acceptând viața cu toate serpentinele și greutățile zilei.

Comunitatea staroveră este atât de puternică și unită, tocmai pentru că este reprezentată de un lider pe măsură, domnul Fănică Timofte, care este implicat în tot ce înseamnă nevoia și interesul comunității.

În ediția de astăzi a emisiunii noastre suntem acasă la rușii lipoveni din Comuna Focuri, Județul Iași. Al doilea interlocutor al emisiunii noastre este Domnul Fănică Timofte, lider al Comunității Rușilor Lipoveni din Focuri, de meserie asistent medical în cadrul Dispensarului Uman din comună, care este implicat și pe partea administrativă în bunul mers al treburilor în actul de învățământ din Focuri, fiind reprezentantul primarului comunei în Consiliul de Administrație al școlii. 

Interviul cu domnul Fănică Timofte a fost realizat în incinta sediului cultural al comunității, sediu care – chiar în această perioadă – este în construcție, întrucât am găsit oamenii comunității la lucru. Fănică Timofte ne prezintă comunitatea rușilor lipoveni din Focuri, vorbindu-ne despre acest impozant proiect care se află în lucru și anume - sediul cultural al comunității, punând accent în discursul domniei sale și pe descrierea celor două biserici lipovenești din localitate, lăcașe de cult care se află în apropierea viitorului sediu. Construcția va fi benefică, atât pe plan cultural, unde elevii vor avea deschise porțile spre studiu, spre petrecerea timpului liber într-un mod creativ, spațiul găzduind identitatea rușilor lipoveni, care se va materializa prin - bibliotecă, sală de cursuri, cabinet de limba rusă etc..

 

Mai audiem în ediția de astăzi a emisiunii detalii despre implicarea copiilor rușilor lipoveni din comună întru conservarea, păstrarea și promovarea tradițiilor specifice, datini preluate de la bunici, părinți și promovate, atât în țară, cât și în afara granițelor.

Ultimul interlocutor al ediției de astăzi a emisiunii noastre este domnul Ion Hușleag, gospodar al comunității pe care l-am găsit la muncă în noua construcție a sediului cultural al comunității lipovenești din Focuri. Domnia sa este implicat, sărbătoare de sărbătoare, și în viața spirituală a comunității.

Într-o viitoare ediție vom poposi în incinta școlii din Focuri și vom participa la o oră de limba și cultura rusă, transmițându-vă direct emoțiile, gândirea și creativitatea copiilor împreună cu doamna profesoară de limba rusă, Zinaida Gromic.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

Eroii neamului, izvor al vieții și al credinței - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 27.09.2018)

În ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la evenimentul – Ceremonii și manifestări de comemorare a eroilor români căzuți în Războiul de reîntregire a neamului, manifestare organizată, în comuna Deleni de Hârlău, județul Iași, vineri, 21 septembrie.

Acțiunea s-a petrecut în cimitirul din satul Maxut, sat component al comunei.

Au fost comemorați cei peste 2800 de militari, stinși în Primul Război Mondial, în zona Deleniului, militari din Regimentul 48 Infanterie, Buzău.

Organizarea acestui eveniment a fost posibilă cu implicarea, atât a autorităților din Municipiul Buzău, cât și a celor din județul Iași.

Înainte de a păși înspre cimitirul din satul Maxut, în incinta Căminului Cultural Alexandru Tănase din Deleni, despre manifestare, despre o posibilă reorganizare a Muzeului Militar din Iași, dar și despre apropierea Zilei de Întâi Decembrie, atunci când vom sărbători Centenarul Marii Uniri în deplinătatea lui, am dialogat cu doamna Laura-Iuliana Scântei, senator de Iași, membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru întregirea Neamului. Interviul poate fi ascultat în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții.

În emisiunea de astăzi difuzăm predica Înalt Prea Sfinției Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei; apoi audiem mesajul Șefului Statului Major al Apărării, domnul General Nicolae Ionel Ciucă, discurs adresat celor prezenți, cu prilejul manifestării din comuna Deleni; de asemenea mai difuzăm discursul domnului comandant al Diviziei 2 Infanterie Getica, general de brigadă Gheorghiță Vlad, președinte al Fundației Mareșal Alexandru Averescu, fundație ai cărei reprezentanți s-au ocupat de reabilitarea (luna octombrie a anului 2012) cimitirului militar din Maxut, comuna Deleni. Domnul general de brigadă Gheorghiță Vlad prezintă detaliat soarta Regimentului căzut la datorie, expunându-ne date exacte culese în urma cercetării întreprinse pe teritoriul Deleniului, completând cu informații de la Arhivele Statului. 

O altă voce pe care o difuzăm – în ediția de azi a emisiunii Tradiții - aparține domnului Dumitru Prigoreanu, primar al comunei Deleni, cel care ne amintește de dragostea pe care trebuie să o avem pentru armata neamului, pentru eroii neamului, cât și pentru tradiția noastră strămoșească, tradiție frumos reflectată la manifestarea de zilele trecute, atât prin straiele purtate de oamenii locului, cât și prin cântecele pe care aceștia le au în zestrea locală și le-au interpretat pentru cei prezenți. Mai audiem, de la Dumitru Prigoreanu și opinia domniei sale despre Centenarul Marii Uniri, dar și cum vede domnia sa România la o sută de ani de la Unirea teritoriilor locuite de români?

Aproape de final invităm la dialog pe domnul Constantin Toma, primar al Municipiului Buzău, implicat, trup și suflet, în buna organizare a evenimentului de la Maxut, Deleni, Iași, pentru că aici, în primul război mondial, s-au stins înaintașii neamului nostru, originari, mulți dintre ei, din zona Buzăului.

Dacă ediția de astăzi a emisiunii noastre este dedicată eroilor neamului, vom difuza cântece de cătănie (De Sânta Măria Mare și Bubuie tunul, Siretul plânge... în interpretarea rapsodului popular Ion Ciuraru din Tunsești, Vaslui, înregistrate în anul 1975, la vârsta de 80 de ani, de către folclorist Silvia Chiper; Soldat de la Roșiori, în interpretarea Zoiței Obreja din Ruși, Puiești, Vaslui, înregistrat în anul 1977 de către folcloriștii Dan și Silvia Ravaru; Cântec de la Mărășești, cules din Negrilești, Vrancea, interpretat de Ion Iordache, cules în anul 1975, atunci când Moșu Ion avea 73 de ani, de către folclorist  Silvia Chiper) de pe Albumul - Măi soldate roșior - album editat anul acesta cu prilejul Centenarului, la Vaslui, de către reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Vaslui.

Războiul a marcat conștiințe și a făcut eroi și sfinți, care și-au dat sufletul apărând pământul și glia străbună, pentru ca noi astăzi să dăinuim ca popor, de aceea ne întoarcem cu pioșenie și recunoștință, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru că prin jertfa sufletelor nevinovate căzute la datorie pe fronturile românești și nu numai... existăm ca neam.

E bine că Centenarul unește în trăiri și-n simțiri suflarea românească și în cinstea eroilor neamului ne-am adunat cu mic cu mare, aducând recunoștință prin activitățile diverse care au fost și sunt organizate.

Ascultând cântecele de cătănie pe care le difuzăm în emisiunea de azi nu putem decât spune că... energia și credința unui neam le alimentăm din pământul îmbibat cu sânge ostășesc, vărsat de străbuni pentru apărarea patriei și a gliei strămoșești. Purtăm în sângele nostru sângele străbunilor, ne alimentăm din credința și sacrificiul acestora, dăinuind și trăind în eternitate. Exemplul lor este exemplul nostru, modelul lor, prototipul nostru. Cu jertfa lor și prin sacrificiul lor am ajuns un neam creștin, plin de bunătate, dragoste și adevăr. Istoria lor este a noastră și a urmașilor noștri în vecii vecilor. Dumnezeu cel milostiv să ne apere și să ne păzească pentru sacrificiul lor și să-și îndrepte mila sa asupra noastră și să păzească neamul românesc până la sfârșitul veacurilor.

La sfârșitul activităților dedicate comemorării eroilor români căzuți în Războiul de reîntregire a neamului, de zilele trecute, de la Maxut, Deleni, Iași, am ascultat și o frumoasă poezie pe care ne-a interpretat-o un vlăstar al locului. Este vorba despre Larisa Borșeri pe care, în emisiunea de diseară o simțim alături de noi, alături de tradițiile neamului românesc, implicată fiind și în bunul mers al activităților culturale împreună cu Ansamblul Folcloric Muguri de Stejar din comună.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

Jertfă și sacralitate prin credință și educație - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 26.09.2018)

Emisiunea de astăzi își propune să aducă în casele dumneavoastră imagini vii despre neamul lipovenesc, invitați fiind profesor de istorie Constantin Sergiu Enea de la Liceul “Ion Neculce” din Târgu-Frumos și profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivavov de la Catedra de Slavistică "Petru Caraman" a Facultății de Litere din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", aducând în prim plan educația și istoria neamului starover.

Așadar, primul interlocutor al emisiunii este profesor de istorie Constantin Sergiu Enea, director al Liceului “Ion Neculce” din Târgu-Frumos care în ciuda vârstei frumoase a tinereții, este foarte bine pregătit, are o cultură formată prin lectură și cercetare, vorbindu-ne ca un om care are pe umerii lui experiența de o viață. Sufletul, mintea și viața îi sunt alimentate de învățătură, de școală, trăind și gândind prin acestea.                                                   

Constantin Sergiu Enea ne face o incursiune în lumea școlii descriindu-ne unitatea de învățământ în centrul căreia este un adevărat Învățător, coordonând cu înțelepciune și încredere în forțele și calitățile dascălilor cu care reușește să aducă școala pe o treaptă înaltă, cu toate că, tentațiile vieții sunt întâlnite mișunând la tot pasul.                                           

Atunci când toate merg bine și cu folos, domnia sa și-a alocat parte din timp cercetării, astfel, lucrând la Monografia orașului, dar și la cea a comunității rușilor lipoveni din Târgu-Frumos, studii pe care le va lansa - cu ajutorul Domnului - spre sfârșitul acestui an, ediții închinate Centenarului Marii Uniri. 

Interlocutorul nostru ne mai vorbșete despre comunitatea rușilor lipoveni de astăzi, din perspectiva elevilor pe care i-a educat și-i educă în Liceul Teoretic „Ion Neculce”, conturând rezultatele obținute din ultimii ani prin participarea la diferite competiții și concursuri din țară.

Prof. de istorie Constantin Sergiu Enea, director al Liceului "Ion Neculce" din Târgu-Frumos

În ediția de astăzi a emisiunii noastre dialogăm și cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivavov de la Catedra de Slavistică “Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Nu demult, dragi prieteni, la Manolea, satul de unde este originar domnul profesor, s-a inaugurat sediul comunității, prilej cu care a fost dezvelit și bustul lui Feodor Evfimofici Melnikov, unul dintre liderii spirituali ai ortodoxiei de rit vechi, autor al Scurtei Istorii a Bisericii Ortodoxe de rit vechi, carte tradusă de către domul profesor Leonte Ivanov. Domnul profesor ne oferă mai multe detalii biografice despre Fiodor Evfimievici Melnikov, despre activitatea acestuia pe teritoriul României, activitate presărată de evenimente mai puțin plăcute, dar tot timpul, atât în viața de zi cu zi, cât și în activitatea spirituală întreprinsă, L-a avut pe Hristos în suflet.

Spre finalul emisiunii mai aflăm detalii despre destinul cărții Scurtă Istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de Fiodor Evfimievici Melnikov, un destin tumultuous, dar important este faptul că manuscrisul a văzut, în final, lumina tiparului și a fost oferit spre citire publicului larg.

Bust al teologului Fiodor Evfimievici Melnikov, incinta sediului Comunității Rușilor Lipoveni din satul Manolea, comuna Forăști, județul Suceava

Redăm interviul cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov:

−        Domnule profesor, nu demult, în satul Manolea din Comuna Forăști, Suceava a avut loc un eveniment care va dăinui în istorie și va contura Comunitatea Rușilor Lipoveni din  România. Nu dezvăluim mai multe, ci vă invităm pe dumneavoastră să ne spuneți despre ce este vorba?

−        Da, într-adevăr, la Manolea s-a inaugurat sediul comunității rușilor lipoveni, iar apoi s-a dezvelit un bust al lui Fiodor Evfimievici Melnikov, unul dintre liderii spirituali ai ortodoxiei de rit vechi, refugiat din Rusia și trăitor o vreme la mânăstirea cu hramul Sfântului Nicolae din Manolea. După aceasta, la foarte puțin timp, în după amiaza aceleiași zile, a avut loc și o masă rotundă consacrată fraților Chiril și Metodiu, precum și culturii scrise, în general, un eveniment de asemenea de menționat cu acest prilej.

−        Amintind de această personalitate a ortodoxiei de rit vechi, prezentați-ne un portret care să contureze viața și opera acestuia.

−        M-a preocupat personalitatea acestui lider spiritual, cum spuneam, al ortodocșilor de rit vechi, tocmai pentru că el a trăit o perioadă în satul în care m-am născut, și cunoșteam destul de multe despre el din povestirile celor care l-au prins în viață. În plus, am găsit la Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași câteva din broșurile pe care le-a publicat la Chișinău sau la Bălți și, astfel, mi-am putut forma încă de pe atunci o imagine despre cine a fost. Însă, el este cunoscut în istoria ortodoxiei, în primul rând prin ”Scurta Istorie a Bisericii Ortodoxe de rit vechi”, o lucrare pe care am reușit, iată, să-i traduc prima parte și este gata de tipar în versiune dublă, atât în română, cât și în rusă, o istorie foarte importantă tocmai pentru că este scrisă din interior și este redactată de un condei experimentat, cu har. Fiodor Evfimievici Melnikov s-a refugiat în România în anul 1931, fugind de persecuțiile bolșevice și a trăit până în 1960. Din anul 1947 până în anul morții, a trăit la Manolea, la Mânăstirea cu hramul Sfântului Nicolae, unde a și scris. Din păcate nu știm nimic despre soarta manuscriselor redactate acolo. Este autorul unor lucrări de istorie a bisericii, unor lucrări apologetice, polemice de combatere a ateismului, dar și lucrări de dogmatică, lucrări foarte bine primite și aș spune înscrise în secolul de aur, o perioadă totuși restrânsă a ortodoxiei de rit vechi.

−        F. E. Melnikov a avut de pătimit pentru că s-a implicat în includerea calendarului de rit vechi în comunitate. Vorbiți-ne despre viața tumultuoasă pe care a dus-o acest lider spiritual al staroverilor.

−        Sigur, din păcate, din 1948 regimul de care a fugit el din Rusia l-a regăsit aici, cel comunist, și persecuțiile au continuat, nu a avut deloc o viață fericită, liniștită aici, a trebuit să stea ascuns, să aibă domiciliul forțat, a stat prin lagăre, și în general i se cam pierdea urma. Am găsit la arhivele CNSAS dosarul său de urmărire, de urmărit, în care se vede practic grija autorităților față de această personalitate și faptul că mereu, spunem în ghilimele, a dat de furcă organelor, a avut o activitate care nu era deloc pe placul organelor respective. Acolo, în acest dosar de urmărit, există notele de urmărire prin țară, există documente care dovedesc arestarea și închiderea sa în lagărul de deținuți politic de la Târgu Jiu, apoi experiența lui de misionar și mai ales cea de combatere a ateismului din Transnistria, activitate pe care o desfășoară acolo în perioada 1943 – 1944.

−        Să revenim la acea perioadă pe care a trăit-o în Manolea. Vă gândiți că documentele nu au dispărut în totalitate, ci “pot fi puse la păstrare” prin vreo arhivă?

−        Cu siguranță ele nu au dispărut, nu au ars, există pe undeva, fie prin vreun dosar la CNSAS sau există în arhivele personale ale unor oameni, mai curând sunt indicii că ar exista, s-au și găsit scrisori ale lui, precum și o serie întreagă de lucrări. Partea interesantă este că atunci când am efectuat prima cercetare la Manolea mi s-a spus că o rudă de-a acestuia a strâns, după moartea lui, tot ceea ce i-a aparținut și a luat cu sine obiectele, manuscrisele, mașina de scris. Însă cine era această persoană încă nu putem să spunem cu exactitate. Cu siguranță ele vor ieși la iveală, dovadă că au început să apară, pe ici pe colo, semnale că ele există. S-au păstrat și va fi doar în folosul lui Fiodor Evfimievici Melnikov. Vom avea o imagine mult mai completă cu privire la activitatea lui desfășurată aici. Cu siguranță, el nu s-a oprit doar la ”Scurta Istorie a Bisericii Ortodoxe de rit vechi”, lucrare care a fost terminată în anii războiului, știut fiind faptul că a scris și după aceea, mai mult a purtat o largă corespondență, însă această corespondență ar interesa în primul rând, pentru că se știe, dezvăluie foarte mult din destinul său pe teritoriul românesc.

−        Care  este drumul cărții lui F. E. Melnikov?

−        Este o carte cu un destin ciudat, un destin poate nedrept, în sensul că au trecut atâția ani de la scrierea ei, practic este terminată în 1943. A cunoscut o primă versiune, însă ce s-a întâmplat cu manuscrisul, o primă versiune în limba română comandată chiar de autor, probabil a și plătit această traducere, dar ce s-a întâmplat cu traducerea în sine nu se știe. Interesant e că manuscrisul sau o copie a manuscrisului a ajuns la Barnaul, în Siberia, este o localitate de referință pentru ortodoxia de rit vechi, acolo a stat și Fiodor Evfimievici Melnikov în perioada refugiului său în Siberia, acolo s-a început ediția de opere ale lui Fiodor Evfimievici Melnikov, cu această istorie, această scurtă istorie a bisericii ortodoxe de rit vechi, și s-a continuat până la volumul al nouălea. Urmează să apară articolele de mai mici dimensiuni si, cred, corespondența. Cu aceasta s-ar încheia editarea operei lui. Însă în România au apărut doar două broșuri traduse, una cred la Bârlad, a doua la Bălți, în limba română, celelalte au fost publicate în limba rusă, majoritatea la Chișinău, și acum ar fi prima traducere contemporană, să spunem, și prima traducere în limba română existentă, cea pe care am reușit să o isprăvim, cum spuneam, lunile trecute.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN

Imaginea țiganilor din nuvela Faraonii, de Ion Agârbiceanu - Viața Rromilor cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 24.09.2018)

Dacă în urmă cu câteva ediţii ale emisiunii noastre, am vorbit despre romanul Şatra, al lui Zaharia Stancu, unde am prezentat viaţa rromilor prin intermediul operei literare, astăzi, vom continua incursiunea în labirintul literaturii române, vorbind despre o altă naraţiune, plăcută sufletului meu -  Faraonii, de Ion Agârbiceanu, care are în centrul acţiunii protagoniştii ţigani, care se confruntă cu încercările vieţii, lupta cu destinul, care uneori este de neacceptat pentru unii, fiind mult prea greu.

Dacă încă nu aţi apucat să lecturaţi această carte, cu dragoste frăţească, vă îndemn la lectură. Este o carte care te acaparează, care te prinde în mreje ca pe o nadă şi te vei simţi stăpân în lumea ei, doar în momentul în care veţi citi ultima pagină... o dată cu finalul acestei naraţiuni, veţi constata încă o dată, de două ori, de n... ori, că viaţa nu a fost niciodată roz, că viaţa înseamnă sacrificiu şi până la urmă - Moarte.

Şi pentru că, domnul profesor Nicolae Creţu, doctor în filologie, la Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Litere din cadrul Universitatăţii Alexandru Ioan Cuza, ne-a vorbit atât de frumos, data trecută, şi, de fiecare dată, de altfel, l-am invitat la dialog, pentru a ne prezenta firul epic, incursiunea în naraţiune, destinul tragic al personajelor principale, viaţa cu înălţările şi căderile ei.

Până a ne vorbi despre nuvela Faraonii, apărută la Bucureşti, în anul 1961, profesor Nicolae Creţu, ne vorbeşte despre imaginea ţiganilor în literatura universală şi literatura română.

Împreună cu prof. univ. Nicolae Crețu în incinta Ateneului ieșean

Prof. univ., dr. în filologie, Nicolae Crețu în incinta Ateneului ieșean

Aflăm de la profesorul Nicolae Creţu, invitat al emisiunii de astăzi, că autorul romanului Faraonii, preotul Ion Agârbiceanu, a scris acest roman cu un respect deosebit pentru toţi oamenii.

Ion Agârbiceanu, autorul Faraonilor

Naraţiunea romanului este dramatică, irepresibilă şi prin citirea textului se vede credinţa în destin a personajelor.

În cele ce urmează, aflăm mai multe despre acţiunea romanului, despre firul epic, întrepătrunderea planurilor, statutul personajelor, rolul pe care acestea îl joacă sau ponderea personajelor în structura epică.

 Rusalina rămâne personajul feminin, unic, memorabil al literaturii române, după cum ne spune prof. univ., dr. în filologie, Nicolae Creţu.

Spre finalul ediției de astăzi a emisiunii d-l profesor ne explică titlul romanului discutat astăzi – Faraonii.

De fapt, de aici trebuia să începem dialogul, de la explicaţia titlului, dar, mi-am propus să nu livrăm răspunsul în mod direct, ci, să creăm suspansul lecturii,  de aceea, cred că fiecare dintre dumneavoastră, vă puneţi întrebarea ce o fi însemnând … Faraonii?

Titlul este unul metaforic, şi se pare că, acesta trimite la priceperea de care dau dovadă unii rromi, în ceea ce priveşte stăpânirea unor meşteşuguri deloc uşoare.

Faraonii  reprezintă, urcuşurile  şi coborâşurile... unde, munca nu e altceva, decât, după cum putem constata … cântecul ciocanului pe nicovală, un cântec aspru, obţinut cu trudă şi muncă, prin sudoare şi chiar, abandonarea ca om… aşa cum va face în final, Rusalina…se abandonează pe sine, căutându-şi fata, pe Florica…

Raportat la subiectul emisiunii de astăzi conchidem prin cuvintele criticului literar George Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent: “La Agârbiceanu discutarea problemelor morale  formează ţinta nuvelei şi a romanului şi dacă ceva merită aprobarea neşovăitoare este tactul desăvârşit cu care acest prelat ştie să facă opera educativă, ocolind predica anostă. Teza morală este absolvită în fapte, obiectivată, şi singura atitudine pe care şi-o îngăduie autorul  e de a face simpatică virtutea”.

Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN