Seara aceasta este dedicată folclorului, veseliei,
dorului, emoției, bucuriei alături de un om drag, care a ales să ne povestească
despre origini, copilărie, frumos, autentic, toate transmise prin viu grai prin
intermediul muzicii populare.
Vreme de o oră, veți fi martorii cântului și voii
bune, lăsându-vă pradă magiei acompaniamentului muzical, a unui om ales, care,
cu dragoste, își transmite zestrea de valori prin muzică.
Vibrația și tonurile muzicale sunt puse pe portativ
și compuse de maestrul Gheorghe Jitaru, care ne va fi, în seara aceasta,
invitat special, introducându-ne în vastul repertoriu pe care-l interpretează,
cu drag și dor, pentru neamul românesc.
Bucuria
noastră este cu atât mai mare cu cât Domnul Gheorghe Jitaru este un om care-și
cultivă gustul pentru tradiție și muzică populară, fiind singurul în familia
dumnealui care a ales această cale a muzicii - profesor și ghid, instructor și
îndrumător, fiindu-i Radio Iași, de unde avea prilejul să asculte, să învețe,
ca, mai apoi, să cânte muzica și melodiile pe care le auzea prin intermediul
radioului.
Nu s-a mulțumit doar cu atât, să imite vocile pe
care le auzea la radio, ci și-a găsit un mentor în învățătoarea domniei sale
care l-a ajutat să depășească acest prag al imitației, conturându-i o lume a
sunetelor pe care, încetul cu încetul, a perceput-o, a învățat-o, a înțeles-o,
devenind, mai târziu, omul care avea să ne încânte pe toți românii, prin vocea,
sensibilitatea, talentul, devenind marele artist, cunoscut de toți, Gheorghe
Jitaru.
Când spunem cunoscut, de toți, mă refer la faptul că
el depășește granițele țării noastre, fiind cunoscut oriunde în lume sunt români, pentru că vocea și
interpretarea artistică transmite talentul, bucuria, și de ce nu? reușita unei
petreceri.
Avem, așadar, în fața noastră un om care a știut să
împletească tradiția cu frumosul prin muzică și suntem cu atât mai mândri, cu
cât repertoriul domniei sale va fi continuat de fii acestuia care sunt
moștenitorii direcți pe linie paternă.
După cum ne spune și domnia sa, atunci când tradiția
nu mai este respectată, cântul și portul popular îndepărtate, întoarcerea la
origini pe plaiuri mioritice anulată, atunci neamul nostru ar fi mult mai sărac,
dar atâta timp cât avem oameni precum domnia sa, neamul românesc va dăinui în
eternitate.
De
multe ori m-am întrebat care a fost trecutul și formarea unor astfel de oameni
dacă au avut aceleași țeluri, aceleași jocuri, aceeași copilărie ca a oricărui
copil obișnuit, de aceea am cercetat în copilăria interpretului de muzică
populară Gheorghe Jitaru, pentru a afla mai multe despre aceasta.
Dacă Radio Iași i-a
fost pilonul care i-a deschis orizonturi spre muzică, aflăm că primele sale
melodii populare au fost lansate chiar la Radio Iași, parcă venind ca o
răsplată pentru timpul petrecut, în anii copilăriei, lângă aparatul de radio.
După
incursiunea pe care am făcut-o în copilăria domniei sale, am constatat că
artiștii sunt aleși de mici, cu toate că
s-a bucurat de aceleași jocuri ale copilăriei, dar sensibilitatea, emoția,
trăirea, dorul, accentul pe toate lucrurile poate neînsemnate, pentru unii, dar
atât de importante pentru artist fac diferența dintre copilul universal si
copilul artist.
Toată
această sensibilitate o adună în cufărul sufletului, zestre care îl va
recomanda ca fiind viitorul elev al Școlii Populare de Arte din Iași, unde s-a
remarcat, încă de la început prin talentul cu care era înzestrat.
Cine
ar fi crezut vreodată că un copil de pe meleagurile dealurilor ieșene,
culegător de frumos, va ajunge să dobândească și să dăruiască, prin talent,
urmașilor, muzica cu atâta patimă, încât să răsune toate dealurile Moldovei,
iar ecoul să depășească granițele.
Acest
om modest, pe nume Gheorghe Jitaru, a fost ales și recunoscut însăși de
dirijorul Orchestrei Rapsozii
Botoșanilor, Ioan Cobâlă, care, fără a sta pe gânduri, a știut de la început care este materialul din
care este făcut artistul și l-a promovat, pentru că un astfel de talent nu avea
cum să rămână în umbră.
Nu
au scăpat și s-au lăsat descoperite în melodiile populare ale domniei sale -
anotimpurile, câmpiile, pădurile, vitele și cârlanii, măicuța bătrână, dorul de
casă, grădinile înflorite, aștrii, horele.
Sensibilitatea
domniei sale se regăsește și în recunoștința față de Atotputernicul Dumnezeu
cel Sfânt și Bun, căruia îi dedică o suită de cinci colinde, cântând nașterea
și bucuriile sărbătorilor de iarnă.
Cu toate că este un om modest, talentul l-a
promovat, având o activitate artistică bogată, iar după perioada de colaborare
cu Orchestra Rapsozii Botoșanilor,
o perioadă destul de grea, de muncă, de solicitare, de efort, în anii care au
urmat, îl găsim cântând alături de maeștrii din Chișinău din cadrul Grupului Folclor, coordonat de către
Anatol Golomoz, și, pentru că zestrea folclorică impregnată de melodii și
cântul popular depășise vârful lăzii de zestre, toate acestea au fost selectate
și repartizate pe două casete și două Compakt Discuri, care au reprezentat munca asiduă de zile și nopți nedormite.
De aici, nu mai este decât un pas, un pas care-l
așază și-l definitivează în muzica autentică populară românească, pe Gheorghe
Jitaru, pentru că la îndemnul maestrului Ciprian Cocalia, interpret de muzică
populară, cunoscut atât în țară, cât și în afara granițelor, în anul 2006,
muzica românească prinde contur printr-un nou Grup Folcloric Vocal, care-i poartă numele lui Gheorghe
Jitaru. Activitatea în acest grup dăinuie și astăzi, marcată
fiind de o fructuoasă colaborare cu toți membrii grupului, colaborare care a
scos la lumină două titluri de albume noi, intitulate – Lume cântăm pentru tine și De prin lume vin feciorii, două CD-uri care-și îndreaptă
atenția asupra anumitor zone ale țării pe care le cântă, cu drag și dor, punând
accentul pe țara scumpă și frumoasă, dar gândul îi zboară și-n copilărie, la
măicuța, la hore, la nunți, la mândre și păduri.
Cu cât timpul a trecut, așteptările și valorile
maestrului sunt cernute prin sita experienței, încercând să facă o clasificare
clară a cântăreților adevărați autentici și a celor care doar încearcă să
câștige o pâine incluzând în repertoriul lor și muzica populară.
De aceea, caută cu lupa specialiștii de altădată din
juriile folclorice, așa cum erau reprezentați aceștia în trecut, încercând să
creioneze prăpăstiile care s-au instaurat între generațiile vechi și noi, între
stabilitatea de altădată și nesiguranța de astăzi, între talent și ne-talent.
Nostalgia lui Gheorghe Jitaru se regăsește nu doar
în viața de zi cu zi, ci, mai ales, în perioada sărbătorilor, care, pe timpuri,
era sacră și așteptată, cu emoție, cu dragoste, iar astăzi, sărbătoarea, din
păcate, a rămas undeva în umbră.
Mai multe despre cele prezentate, puteţi audia, doar
la Radio Iaşi, un radio al inimii dumneavoastră, începând cu ora 21 şi 3
minute, în emisiunea – Tradiţii, unde vă invităm să fiţi alături de noi
pentru a scrie istoria neamului românesc.
Text, audio,
foto: Dumitru ȘERBAN
