Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, ”devoratoare de suflete şi sacrificiu uman” - Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 22.02.2017)

O să vi se pară că este o poveste care ţine de domeniul science fiction, la prima vedere, dar este o poveste reală, autentică, puţin mediatizată şi ţinută ascunsă sute de ani, trăită de suflete nevinovate, victimele schismei din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea. Modelul sacrificiului, pentru credinţă şi mânturie, este reprezentat de către protopopul Avvakum Petrovici, care şi-a dat viaţa, fiind ars pe rug, pentru ideologiile îmbrăţişate, fiind un model de jertfire şi pentru alte 20.000 de suflete, care au murit în situaţii asemănătoare, find martiri, pentru credinţă şi neam. Mai multe informaţii despre acest subiect, aflaţi doar ascultând emisiunea dedicată Comunităţii Ruşilor Lipoveni, de miercuri, 22 februarie, începând cu ora 20 şi 30 de minute, pe toate frecvenţele Radio Iaşi.                                                                                        
Atât vă putem spune că, unul dintre invitaţii la dialog este profesor universitar, doctor în filologie, Feodor Chirilă, care, preocupat, de Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma cercetărilor întreprinse a dedicat pagini întregi temei, dând la lumina tiparului cartea - Protopop Avvakum Petrovici - conducător şi ideolog al mişcării ruşilor staroveri, apărută la Bucureşti, în anul 2013, fiind atât coordonatorul lucrării, cât şi autor, alături de o echipă care a tratat acelaşi subiect. 

Tema, nu a fost tratată doar de oamenii de ştiinţă, ci a fost fructificată şi de intelectualii comunităţii, unul dintre aceştia fiind scriitorul Nichita Danilov, precupat de situaţia schismei în opera sa. Ne-a atras atenţia, poezia Exodul, care surprinde trăirile staroverilor în vremuri tulburi, precum raskolul, poezie pe care o vom audia în emisiunea noastră şi pe care o puteţi lectura:

Atunci cînd umbra primilor călăreţi

apărea ondulîndu-se pe deal şi veneau

vremuri de bejenie

ne sculam în toiul nopţii,

stingeam focurile,

ne strîngeam lucrurile

şi, într-o linişte deplină,

o luam din loc tîrîndu-ne paşii

prin iarba umedă

sau prin zăpada ce tocmai

începea să se aştearnă din cer.

Şi primul lucru de care aveam grijă

erau clopotele. Două clopote mari

că puteai întoarce carul în ele

şi alte şapte ceva mai mici,

dar care scoteau un dangăt

atît de plăcut, încît ne îmbălsămau

cu sunetele lor molcome, dulci, inimile.

Fie vara, fie iarna,

le aşezam în sănii

şi porneam în exod

tîrîndu-ne paşii prin pulberea

drumului albită de razele reci ale lunii

sau prin zăpada proaspăt căzută

în care ni se înfundau paşii

ca într-o pîclă moale;

aşezam cloptele în sănii

umplîndu-le cu saci de grîu, de ovăz sau de făină,

astfel încît bătaia limbii lor

să nu ne trădeze.

Ne înhămam apoi noi înşine la ele,

legînd curele şi frînghii peste grumazuri;

trăgeau la jug bărbaţii,

dar şi femeile, în urmă

veneau bătrînii şi copiii

înhămaţi la sănii mai mici

încărcate cu icoane, cu prapuri, cu cărţi sfinte

şi tot felul de odăjdii,

în urma noastră se ţineau orătăniile cu ciocurile înfundate în cîrpe;

cîrduri de raţe, de găini şi de gîşte,

apoi turma de capre şi turma de oi,

cîinii şi pisicile legate cu cîrpe la bot;

după ce treceam de un deal

unii dintre noi făceau drumul îndărăt

ca să măture urmele trecerii noastre

dinaintea iscoadelor;

nu aveam nici cai, nici boi,

nici alte animale de tracţiune,

ci doar un asin bătrîn şi orb

care ne servea drept călăuză.

...Dumnezeu ne dădea atîta putere,

încît dacă la pornire

ne înhămam cîte douăzeci, treizeci

la un clopot aburcat pe o sanie,

după primul deal şi prima vale,

simţeam în sufletul nostru

atîta credinţă şi atîta putere,

încît povara ni se părea a fi foarte uşoară:

acum sania o puteau trage

două sau trei perechi de picioare,

sau chiar un singur om,

bărbat sau femeie;

noi mergeam în urma lui

şi cîntam îmbătaţi de bucurie Osana.

Şi după zile şi nopţi întregi

de pelerinaj, cînd ajungeam

într-un loc potrivit, ferit de primejdii,

ne trăgeam mai întîi sufletul,

apoi cufundam clopotele

în apele rîului - o groază de peşti

se învîrteau în jurul limbilor lor,

copiii încercau să-i prindă cu mîna -,

în timp ce noi, deja întremaţi,

ne apucam să înălţăm, din ramuri, frunze, paie şi lut

un lăcaş nu mai înalt decît un stat de om

în care să aducem cîntări de laudă Domnului...

În jurul lui, construiam din pămînt,

asemenea termitelor, locuinţe rotunde,

pe care unii le asemănau cu nişte

muşuroaie de cîrtiţă sau de furnici,

dar pe care noi, în sufletul nostru, le vedeam ca pe nişte

clopote de lut, menite să ne adăpostească

de furia vrăjmaşului celui văzut şi a celui nevăzut...

Înarmaţi pînă-n dinţi, prigonitorii noştri

ne smulgeau limbile,

dar ele precum cozile unor şopîrle creşteau la loc;

ne tăiau degetele de la mîna dreaptă,

le aruncau în biserici grămezi

şi le dădeau foc, dar degetele se ridicau din flăcări

ca nişte cruci luminoase... Secole la rînd,

pentru credinţa noastră străbună,

am îndurat o cruntă prigoană:

ne-a prigonit însăşi Patria mamă.

Am plecat cît mai departe de fruntariile ei:

pretutindeni însă am fost

urmăriţi de blestem. La scurt timp

după ce ne aşezam într-un loc,

lărgindu-şi hotarele, Patria mumă

ne prindea din nou în mrejele ei,

şi atunci "pescuind" clopotele din rîul

sau din lacul în care le cufundasem,

porneam într-un alt, mereu un alt exil...

atunci şi pururi şi în vecii vecilor amin...

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/schisma-din-biserica-ortodoxa-rusa-devoratoare-de-suflete-si-sacrificiu-uman-comunitati-etnicerusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-20-si-30-de-minute-22-02-2017/

 Dumitru ȘERBAN

100 de ani de la nașterea Ioanei Radu – Vocea de aur a romanței românești

     Centrul Județean de Cultură Prahova, Consiliul Județean Prahova, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Memorial Paul Constantinescu Ploiești și Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești au organizat - vineri, 17 februarie 2017, la Sala Marea Unire din cadrul Palatului Culturii, evenimentul prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la nașterea Ioanei Radu – Vocea de aur a romanței românești.

       Evenimentul a fost onorat de prezența doamnei Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova. Programul a fost deschis printr-un moment de evocare a personalității Ioanei Radu, la care au participat maestrul Constantin Arvinte compozitor, dirijor, folclorist, prof. Alexandru Bădulescu - muzicolog și prof. Ștefan Cărăpănceanu - etnomuzicolog și a fost continuat de un concert extraordinar susținut de Orchestra Populară Flacăra Prahovei a Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești, dirijor Marian Dovâncă, soliști: Adriana Diaconu, Domnica Sorescu, Gelu Voicu, Traian Frâncu și Gigi Stoica.

D. Ș.

Șezătorile iernii la Cordăreni, Botoșani, 26 februarie 2017, la ediţia a XXVII-a

    Reprezentanții Primăriei Comunei Cordăreni din Județul Botoșani și cei ai Consiliului Local - vă invită, duminică, 26 februarie 2017, începând cu ora 13, în sala Căminului Cultural din localitate, să participați la manifestarea Șezătorile iernii, eveniment aflat la ediția a XXVII-a. Programul evenimentului va cuprinde lansare de carte a unor scriitori din județul Botoșani, dar și dansuri populare cu formația Zorile Havârna, respectiv Ansamblul Folcloric Cordăreanca cu spectacolul … Traiul în satul românesc.

Dumitru ȘERBAN

Târgului Mărţişorului de la Botoșani, 25 februarie - 1 martie 2017, la ediţia a VII-a

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani organizează , în perioada 25 februarie - 1 martie 2017 , ediţia a VII-a a Târgului Mărţişorului, eveniment în cadrul căruia vor fi organizate expoziţii cu vânzare, între orele 10-16, de către invitaţii, meșteri populari, din judeţele Iaşi, Suceava, Mureş, Neamţ şi Botoşani.

Manifestarea s-a structurat acum câţiva ani şi a reuşit să capete un caracter permanent, mai ales că acest simbol rămâne unul dintre cele mai reprezentative pentru cultura noastră populară tocmai prin interpretările variate şi complexe pe care le deţine. Fundamentul conotaţiilor legate de mărţişor a fost constituit prin intermediul legendelor cunoscute din mitologia românească , având ca personaj central pe Baba Dochia. Baba Dochia este acea prezenţă mitică care împleteşte “funia anului” sau care îşi trimite nora să-i spele lâna la râu sau să-i aducă fragi când vremea este încă prea rece.

Tot Baba Dochia poate fi aceea care-l supăra pe Zeul Intemperiilor din vremea dacilor. Oricum, interpretările pot continua dacă se ţine cont de faptul că mărţişorul rămâne un talisman solar şi în acelaşi timp lunar, precum ne spune Margareta Mihalache, specialist în etnografie în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani.

Participanţii vor oferi vizitatorilor o gamă diversă de simboluri, confecţionate atât prin tehnici tradiţionale, cât şi prin tehnici moderne preferate de generaţiile actuale. În ambele cazuri, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a impus un criteriu important prin limitarea abordărilor doar la simbolurile tradiţionale româneşti .

Deschiderea oficială va avea loc sâmbata, 25februarie 2017, ora 12:00 pe Pietonalul Unirii din Botoşani.

Dumitru ȘERBAN

Colinele Iaşului încărcate de tradiţie – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 16.02.2017)

În emisiunea de săptămâna aceasta, poposim în vetrele etnofolclorice Osoi, comuna Comarna și Miroslva din Județul Iași, localităţi care au în comun mărci identitare ale culturii populare româneşti, unde „zace„ de sute ani zestrea inaintaşilor. Concret, în Osoi, dialogăm cu pictorul naiv, Maria Lupu, care-şi deschide sufletul, ca pe o carte, în faţa domniilor voastre, ascultătorii fideli ai Radio Iaşi… şi vă invită ca urmărind emisiunea să-i cunoşteţi povestea. Povestea ei poate fi povestea fiecăruia dintre noi care împărtăşeşte acceaşi iubire şi dragoste faţă de lucrurile sfinte, primite de la străbuni. Lucrările domniei sale, se evidenţiază nu doar prin tematică şi cromatică, ci, mai ales, prin inspiraţie, creativitate şi dăruire divină. Tablourile sunt inspirate din viaţa reală şi filtrate prin propria conştiinţă, de creator, luând realitatea şi metamorfozând-o în … Car cu boi, Casa lui Moș Gheorghe, Pe prispa casei, Leana cu fusul, Vraja viorii, La drum iarna, Prins cu mâța în sac, Amintiri din sat, Fântâna din deal, Tăietorul de lemne, Hoinar, Fântâna din deal, Vara la câmp, Izvorul din butoi, La izvor, Satul de altădată, Claca etc..

 În a doua parte a emisiunii, intrăm în incinta Muzeului de Etnografie din Miroslava și Dumitru Constantin Bunea, profesor de istorie, ne derulează evenimentele premergătoare înfiinţării muzeului, unde, din proprie inițiativă, cooptând şi aripa tânără a liceului, pune bazele actualului muzeu… născut prin munca şi efortul susţinut din mai multe părţi.

Pentru a respecta munca depusă de iniţiatori, rolul nostru moral este de a-i promova şi a-i face cunoscuţi, iar al autorităţilor locale de a se focaliza pe acest punct muzeal prin atragerea de fonduri europene pentru modernizarea şi extinderea acestui valoros punct etnografic.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/colinele-iasului-incarcate-de-traditie-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-16-02-2017/

Dumitru ȘERBAN

Bosanci, Suceava și Nereju, Vrancea – sate păstrătoare ale valorilor tradiţionale şi morale – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 09.02.2017)

În emisiunea de săptămâna aceasta, poposim în vetrele etnofolclorice Bosanci, județul Suceava şi Nereju, județul Vrancea, repere în păstrarea, conservarea şi promovarea valorilor neamului românesc.

Concret, în Bosanci dialogăm cu Rodica Gavrilovici, creator popular, al cărei meşteşug este împodobitul costumelor populare cu mărgele.

O altă voce care completează exuberantul tărâm al tradiţiilor din vatra etnofolclorică Bosanci aparţine Moşului Găitan Zanfir, cel care ne vorbeşte despre istoricul satului, dar şi despre valorile acestuia, în speţă, Corul Bărbătesc din Bosanci, înființat în anul 1894.

Un alt popas, în emisiunea Tradiţii, îl facem în vestita vatră etnofolclorică Nereju din județul Vrancea. Aici dialogăm cu Joiţa Maftei, un om cu părul nins, un om de la care, cu toţii, avem de învăţat.

Dacă doriţi să fiţi martori şi transmiţători ai valorilor satului nostru tradiţional, vă invităm ca, joi, începând cu ora 21 şi 3 minute, să ascultaţi emisiunea Tradiţii, pe toate frecvenţele Radio Iaşi, un radio al inimii tale.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/traditii-cu-dumitru-serban-09-02-2017/

 Dumitru ȘERBAN

Muzeul Țăranului din Flămânzi, împletire a istoriei cu tradiția – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 02.02.2017)

La 1 decembrie 2016, de Ziua Națională, în Flămânzi s-a deschis Muzeul țăranului, care se găsește pe Strada 1907 din localitate, în clădirea sediului Vechii Primării. Spațiul expozițional este format din cinci săli de expunere permanente și o sală pentru expoziții temporare. În două dintre săli, avem  reflectată Răscoala de la 1907 în sculptură și pictură. Concret, în sala I, sunt expuse statui ale sculptorului Gavril Covalschi, care reflectă artistic revolta țăranilor, iar în sala a III-a, sunt expuse copii ale unor tablouri celebre, aparținând vestitului pictor botoșănean Octav Băncilă („Răscoala”, „Prevestirea Răscoalei”, „Înaintea Răscoalei”).

În sala a IV-a, găsim un interior de locuință țărănească și anume, odaia neîncălzită sau Casa cea Mare, iar în sala a II-a, a punctului muzeistic este reconstituit mersul la câmp al gospodarilor zonei, pentru lucrul pământului. De precizat faptul că, în sala a II-a, sunt expuse în vitrine fotocopii ale unor documente privind declanșarea, la Flămânzi, a scânteii Răscoalei de la 1907. O altă sală, din incinta clădirii principale, a muzeului, este dedicată expozițiilor temporare, iar momentan, în vitrinele acesteia sunt fotocopii ale unor articole din ziarele vremii legate de Răscoala de la 1907.

Sala a V-a se află într-o anexă gospodărească a Vechii Primării și în incinta acesteia sunt expuse obiecte specifice industriei casnice textile, meșteșugului dogăritului, dar, frumos reflectate sunt și Nunta, Nașterea pruncului, respectiv Înmormântarea. De asemenea, în incinta acestei săli, sunt evidențiate și sărbătorile de iarnă cu tradițiile specifice.               

Muzeul din Flămânzi încearcă să reconstituie universul țăranului român, cu toate tradițiile, obiceiurile și ocupațiile acestuia, dar în același timp readuce în atenția publicului date despre importanța Răscoalei de la 1907.

Pentru a afla mai multe detalii despre fiecare sală din incinta Muzeului Țăranului din Flămânzi, vă invit ca joi, 2 februarie a.c., începând cu ora 21 și 3 minute până la ora 22, să ascultați emisiunea Tradiții.

MAI MULTE AICI - http://radioiasi.ro/emisiuni/traditii-2/muzeul-taranului-din-flamanzi-impletire-a-istoriei-cu-traditia-traditii-cu-dumitru-serban-ora-21-si-3-minute-02-02-2017/

Dumitru ȘERBAN

IAȘI, NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR - 21 mai 2016

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes ajuns la a XII-a ediţie. Sărbătorită în acest an, în data de 21 mai, în peste 3000 de muzee din toată Europa, Noaptea Muzeelor va fi marcată și de către Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, care propune publicului următorul program cu intrare liberă:

PIETONALUL ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT


orele 10.00-24.00: Târgul Meşterilor Populari (organizator: Muzeul Etnografic al Moldovei, în parteneriat cu Municipiul Iași, Asociaţia „ART - Meşteşugurile Prutului”, ASIM – Asociația Societăților Imobiliare din Moldova și Direcția Județeană pentru Cultură Iași).


PALATUL CULTURII (orele 19.00 – 03.00, ultimul vizitator intră la ora 02.00)


Holul central al Palatul Culturii


- ora 20.00 – Momente de teatru de modă, susținute de Kasta Morrely Kids


- ora 21.00 – Atelierul de Tango. Interpretează: Iulia Gordan și Cristi Crâng.


Muzeul de Artă


- Expoziţia Maeştrii artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iaşi


- Expoziţia Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi


- Expoziţia Artişti ieşeni contemporani.


Muzeul de Istorie a Moldovei


- Expoziția Curtea Domnească din Iași: o istorie redescoperită.


- Expoziția Artă şi ceremonial la mesele regale, organizată de Muzeul Naţional Peleş.


Muzeul Etnografic al Moldovei


- Expoziția Cotidianul țărănesc: inventivitate şi măiestrie


- Expoziția Sărbătoarea: artă şi spiritualitate.


Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”


- ora 19.00: Vernisajul expoziției - concurs de fotografie Le printemps m`inspire, acțiune inclusă în cadrul proiectului cu același nume inițiat de Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iași, ce se adresează tinerilor fotografi amatori ieșeni cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani


- Expoziția Instrumente de Muzică Mecanică în colecţiile Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”.


MUZEUL UNIRII (orele 19.00 – 01.00)


- Expoziția Ion Bârlădeanu - arta filmului, organizată de Muzeul Unirii


- Expoziția De la Natură la Cultură: arta prelucrării osului și cornului, organizată de Muzeul de Istorie a Moldovei, în colaborare cu toate muzeele de profil din Moldova


- ora 20.00: Muzică în Armonia Florilor de Primăvară - Concert de fanfară susținut de Fanfara Garnizoanei Iași, în Grădina Muzeului Unirii


- ora 21.00: Proiecție de Diaporame – Asociația Foto Iași.


MUZEUL „PONI-CERNĂTESCU” (orele 18.00 – 24.00)


Spectacol literar-muzical-coregrafic „Poveste de mai”


- ora 18.15: Spectacol de teatru Reverie, susținut de studenții anului I Actorie, Facultatea de Teatru - Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, coordonator asist. univ. dr. Iulian Moraru


– ora 19.00: Momente de teatru. Interpretează elevii clasei a X-a, secția teatru, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă" Iași. Îndrumător: prof. Alice Sfaițer


Moment muzical - Duo de clarinet. Interpretează Andrei Beceanu și Floris Relea, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă" Iași. Îndrumător: prof. Laurențiu Reut


Momente de balet si dans. Interpretează elevii secției de coregrafie, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă" Iași și Ansamblul „Veselka" al Uniunii Ucrainenilor. Îndrumător: prof. Rodica Fălișteanu.


MUZEUL MEMORIAL „MIHAIL KOGĂLNICEANU” (orele 18.00 – 24.00)


Festivalul Boieresc, ediția a VI-a, organizat în cadrul Proiectului „Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu – un simbol istoric” derulat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi şi Fundaţia Culturală Artex.

- ora 19:00: Recital de pian susţinut de elevi ai Asociaţiei Artwork Atelier Iaşi, coordonatori program: prof. Ramona Tumurug, prof. Diana Roman, prof. Mirela Palamariu

- ora 21:00: Splendorile Operei – Recital de arii şi duete din opere celebre, susţinut de Angelica Mecu-Solomon, solist liric la Opera Naţională Română din Iaşi, Elena Băiceanu, Mădălina Teodorescu şi Olivian Andrişoae, masteranzi la Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi, clasa lect. univ. dr. Cristina Simionescu şi clasa conf. univ. dr. Paula Ciochină. La pian Traian Hudumeac. Prezintă prof. Adriana Turbatu. Organizatori: Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Opera Națională Română Iași, Universitatea de Arte „George Enescu”, Clubul „Prietenii Muzicii”

- ora 22:00: Flori de mai – Recital de muzică şi poezie susţinut de Ina Paladi, actriţă, Teatrul Lux Art Iaşi, acompaniată la pian de Alexandru Marinescu


- ora 23:00: Proiecţie film documentar.


PALATUL „ALEXANDRU IOAN CUZA" DE LA RUGINOASA (orele 19.00 – 24.00)

Ruginoasa - întoarcere în timp

- Expoziția Palatul de la Ruginoasa - Fragmente de memorie.

MUZEUL VIEI ŞI VINULUI DIN HÂRLĂU (orele 19.00 – 24.00)

- 18.00: Vernisajul expoziției temporare Sculptorii Ion Irimescu și Eftimie Bârleanu în colecția Muzeului Viei și Vinului

- 18.30: Lansare de carte - Ținutul Cîrligătura, autor Dumitru Miron

- 19.00: Degustare de vinuri

- Vizitarea expoziției permanente, urmată de Petrecerea din Parcul Muzeului.

Noaptea Europeană a Muzeelor - Sâmbătă, 21 mai 2016, la Muzeul Național al Țăranului Român

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 21 mai 2016, expoziția permanentă și expozițiile temporare vor fi deschise, cu intrare liberă, în intervalul 18 – 21.

Expozițiile temporare deschise în intervalul 18 – 21:

Portret / Atelier. Dumitru Pasima, Sala Irina Nicolau

Expoziția Portret / Atelier. Dumitru Pasima este dedicată unui artist al cărui demers a explorat de-a lungul timpului teritoriul sculpturii clasice, adăugându-i acesteia elemente ale spiritualității lumii creștine, reușind astfel să construiască o sinteză formală apropiată lumii greco-romane, culturilor mediteraneene și bizantine. Folosind sistemul de semnificații și simboluri din lumea tradițională creștină, cu surse de inspirație din arta țărănească și cultă autohtonă, cât și a teritoriilor din Balcani, Dumitru Pasima crează o sculptură monumentală epurată de accesorii decorative și descriptive, transfigurând semnele lumii figurative într-o poetică a geometriei spațiului sacru (Poarta, Veghe, Sacrificiu, Mioritica, Scara, Pieta, Mama și Fiul, Zbor, Intrarea în paradis etc.). Nu același lucru se întâmplă în arta portretului, unde atenția sa se îndreaptă spre frământarea și modelarea expresivă a materiei, spre surprinderea expresiei chipului până la detaliile ultime ce construiesc identitatea, dând astfel imaginii figurative o materialitate și o plasticitate care îl apropie de arta portretului roman.

FIG 2, Expoziția artiștilor Ioan Iacob, Mircea Roman, Aurel Vlad și Florentina Voichi, Sala Foaier

FIG 2 este cea de-a doua ediție din ciclul de expoziții intitulate FIG, concepute ca un dialog între pictură și sculptură, într-un raport egal de forțe, cu referințe mitologice, religioase sau laice, având ca temă principală corpul uman.

Expoziția reprezintă un manifest al artiștilor adresat societății românești contemporane, marcate în mod profund de tragedia petrecută în anul 2015, în clubul Colectiv. Artiștii vor expune în premieră, pe lângă o selecție din operele deja cunoscute publicului, o serie de lucrări create special pentru această expoziție, care aduc în discuție subiecte ca efemeritatea existenței umane, sacrificiu și suferință.


Ion Rațiu. Un destin pentru România, Expoziţie de fotografie, Sala Tancred Bănăţeanu


Expoziția va rămâne deschisă până la ora 23. Răzvan Orășanu, inițiatorul proiectului, și o parte din voluntarii care au realizat expoziția vor fi ghizi pentru vizitatori.

Conceptul expoziției se bazează pe imagini ale liderului politic român Ion Rațiu. Aceasta se va concentra pe fotografii post-1989, până la moartea sa, în anul 2000. Scopul proiectului este acela de a evidenția un stil unic de leadership. Din acest motiv, majoritatea fotografiilor îl vor reprezenta fie ca lider în exil care protestează împotriva regimului Ceaușescu, fie ca deputat ales în Camera Deputaților din Parlamentul României.

Ion Rațiu a rămas unul dintre cei mai reputați creștin-democrați din România. Principiile sale au animat numeroase generații de români, în pofida faptului că în ultimii ani influența acestuia a scăzut. În spiritul aducerii principiilor sale în atenția noii generații, expoziția va utiliza imagini pentru a reprezenta și disemina viziunea sa cât mai multor persoane, în special tineri.

Expoziția temporară IMAGINEA-MARTOR va putea fi vizitată până la ora 2 a.m.

Arhiva de Imagine MȚR cuprinde câteva zeci de mii de imagini, începând cu primii fotografi ai Balcanilor, frații Manakia, continuând cu alți fotografi celebri precum Leopold Adler, Iosif Berman, Emil Fischer, Franz Duschek sau Aurel Bauh și mergând cu documentarea vizuală până în zilele noastre. Cu toate acestea, o bună parte dintre imaginile Arhivei sunt, de fapt, mari necunoscute. De aceea, vă propunem această expoziție-șantier ce va încerca să formuleze întrebările potrivite, cu scopul de a găsi, împreună cu voi – vizitatorii muzeului – posibile răspunsuri.

Expoziția introduce vizitatorul în lumea arhivei. Un bloc compact, aparent impenetrabil dar care, la o cercetare mai atentă ascunde comori: peste 1000 de imagini se află la dispoziția vizitatorului invitat să interacționeze cu ele după cum imaginea și imaginația îi dictează. Vizitatorul poate selecta, tăia, alătura fotografii în expoziții ad-hoc sau poate contribui la „expozițiile de grup” propuse de curatori. Expozițiile create de vizitatori sunt cele care întregesc treptat spațiul expozițional. Expoziția devine completă abia în ziua închiderii.

Tot de Noaptea Muzeelor, Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român vă așteaptă în expoziția-șantier IMAGINEA-MARTOR pentru PREMIERA, în două reprezentații, a spectacolului [DEZ]ARHIVARE: performăns, demers teatral colaborativ construit în jurul fotografiilor de arhivă. În regia lui Alexandru Nagy și produs de Teatrul Mignon, 8PT și TIP – Teatrul Independenților Profesioniști, performance-ul este un experiment teatral ce își propune dez-arhivarea neconvențională a fotografiilor vechi, prin povești ivite din întâlnirea dintre un grup de tineri actori debutanți și colecțiile Arhivei de Imagine MȚR. Astfel, spontaneitatea actorului, tehnica jocului și prospețimea privirii se întretaie pentru a stârni expresivitatea discretă a unor imagini tăcute.

Program:

10:00-18:00 – vizita expoziției-șantier

19:00-20:30 – [DEZ]ARHIVARE: performăns (regie Alexandru Nagy)

21:00-00:00 – vizita expoziției-șantier

00:00- 1:30 – [DEZ]ARHIVARE: performăns colaborativ (regie Alexandru Nagy)

Intrarea este liberă, iar participarea la [DEZ]ARHIVARE: performăns se face pe bază de rezervare prealabilă în limita a 30 de locuri disponibile. Înscrierile se realizează prin e-mail la adresa arhivamtr@gmail.com.

În plus, între orele 18 și 2 a.m. vă așteptăm la Atelierul de carte al lui Răzvan Supuran

Atelierul de Carte este un loc unde înveți cât de simplu e să reciclezi acasă deșeurile de hârtie, cât de simplu poți să o tipărești și cum se fac cele mai frumoase caiete, cărți și felicitări, dar și cum se poate transforma hârtia reciclată manual în obiecte decorative. Poți vizita atelierul sau poți participa în programul practic.

De asemenea, sâmbătă între orele 10 și 22, vizitatorii pot veni la Târg de Sfinții Constantin și Elena, care va avea loc în curtea interioară.

TÂRGUL MEȘTERILOR POPULARI, Ediția a XVII-a, 20 – 22 mai 2016

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, în parteneriat cu Municipiul Iași, Asociaţia „ART - Meşteşugurile Prutului”, ASIM – Asociația Societăților Imobiliare din Moldova și Direcția Județeană pentru Cultură Iași organizează TÂRGUL MEŞTERILOR POPULARI, ce se va desfășura în perioada 20 – 22 mai 2016, pe Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt (vizavi de Palatul Culturii).

Cea de-a XVII-a ediție a acestei manifestări, integrată și în acest an în programul Nopții Europene a Muzeelor, va reuni 70 de meşteri populari din diferite zone etnografice ale României, precum și invitați din Bulgaria și Republica Moldova, care prin intermediul lucrărilor lor susţin păstrarea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale. Evenimentul include atât expoziția cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier de creație în cadrul cărora vor fi ilustrate meșteșuguri tradiționale, precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cojocăritul, confecţionarea instrumentelor populare, industria casnică, confecţionarea măştilor populare, încondeierea ouălor. 

Programul manifestării:

Vineri, 20 mai 2016, orele 10.00 - 19.00

Sâmbătă, 21 mai 2016: program prelungit de vizitare a standurilor până la ora 24.00, marcând astfel a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor

Duminică, 22 mai 2016: orele10.00 - 17.00. 

Despre educaţie ...

Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas.  

Socrate

Șezătoarea – obicei străvechi de comunicare și cooperare între oameni – Tradiții cu Dumitru Șerban

La 14 februarie, de moșii de iarnă, în Satu Nou din comuna Solești, Județul Vaslui, am participat la a VII-a ediție a unui eveniment dedicat păstrării și conservării tradițiilor. Concret, am asistat la o șezătoare precum era altădată prin satele moldave.

La manifestare au fost prezenți, copiii comunei Solești, părinții acestora, reprezentanții actului cultural ai comunei, dar au fost oaspeți din comuna Muntenii de Sus și de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.

Sufletul șezătorii au fost membrii familiei Adam, Daniela și Costel, împreună cu reprezentanții autorității locale. Costel Adam, director al Căminului Cultural din Solești, încă din luna ianuarie a.c., a început să adune obiectele vechi de la casele gospodarilor. Acestea au fost expuse, atât în holul școlii vechi din Satu Nou, cât și într-o clasă a acesteia. Intenția autorităților locale este aceea ca, în următoarea perioadă, să pună bazele unui muzeu etnografic în Solești.

 MAI MULTE - http://radioiasi.ro/emisiuni/sezatoarea-obicei-stravechi-de-comunicare-si-cooperare-intre-oameni-traditii-cu-dumitru-serban-19-02-2015/

Dumitru ȘERBAN
RADIO IAȘI

Despre - Flămânzi, bogată vatră etnofolclorică - în emisiunea Tradiții de joi, 18 septembrie 2014, h. 21 și 3 minute - 22

Joi, 18 septembrie 2014, ora 21 și 3 minute, vă invit la o nouă întâlnire cu tradițiile neamului - pe toate frecvențele RADIO IAȘI - AM 1053 KHz, FM 96,3 ȘI 90,8 MHz!

 

 Flămânziul este recunoscut în întreaga țară, în primul rând, prin Răscoala țărănească din anul 1907. Apoi, astăzi, Flămânziul este cunoscut în zona Moldovei, și nu numai, prin intermediul Ansamblului Folcloric Trei Generații. Ansamblul poartă numele primei formații de dansuri care a fost înființată în localitate în anul 1948. Este coordonat de către Mihai Atodiresei, director al Casei de Cultură “Nicolae Severeanu” din Flămânzi. Distincte, în cadrul ansamblului, sunt grupurile folclorice, femeiesc și bărbătesc – Codreanca și Stejarii, dar un rol aparte, la diferitele spectacole pe care le susțin, în toată țara, îl au și tinerele interpete de muzică populară din localitate – Andra Chihaia, Brândușa Codreanu, Adriana Popovici, Loredana Cuibari, Loredana Călin, Gabriela Pintrijel, respectiv Iustina Irimia. Unele dintre acestea au preluat din melodiile populare pe care le cânta altădată la petrecerile sătești, dar și la festivalurile folclorice naționale, vestitul rapsod popular Alecu Crudu din satul Prisacani. Moșu Alecu Crudu are 91 de ani și de copil a îndrăgit folclorul muzical.

 

 Grupul Folcloric Femeiesc - Codreanca din Flămânzi, Botoșani

 

Ansamblul Folcloric Trei Generații din Flămânzi, Botoșani

 

A impresionat pe renumiții folcloriști ai țării

 

De-a lungul anilor, rapsodul popular Alecu Crudu a participat cu solzul de pește, fluierul ciobănesc și solo voce la foarte multe festivaluri. De exemplu, în anul 1970, a participat la Festivalul „Ghiocelul de argint” de la Botoșani. La acest eveniment a obținut premiul I cu cântecul satiric M-o pus dracul să mă-nsor. În anul 1973 a participat la Festivalul folcloric al rapsozilor populari “Petrea Crețu Solcan” de la Brăila, festival prezidat de către renumita folcloristă Emilia Comișel. La acest festival, rapsodul popular Alecu Crudu, a obținut premiul I. A impresionat publicul și juriul cu balada, compusă chiar de el, Crima de la Zlătunoaia, dar și cu cântecul M-o pus dracul să mă-nsor.
Practic, acestea sunt subiectele pe care le discutăm în emisiunea Tradiții din ziua de 18 septembrie 2014, începând cu ora 21 și 3 minute. Ca o concluzie la aceste subiecte, intersante spunem noi, revenim asupra câtorva cuvinte ale d-lui prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru – cel care, în urmă cu ceva timp, despre rapsozii populare spunea că – “în spațiul românesc, adevărații raposozi se manifestă rar în afara zonelor pe care le reprezintă. Ei cântă la petrecerile sătești, cântă în timp ce lucrează, cântă în familie și chiar în singurătate. Cântă de bucurie, cântă de supărare, cântă de dor, cântă de revoltă, cântă despre tot și toate cele ce se circumscriu vieții lor. Rapsozii sunt, așadar, cântăreți vocali și instrumentiști, înzestrați cu sensibilitate și alese calități interpretative, care transmit prin vremuri comoara creațiilor noastre populare. Cei talentați își pun amprenta asupra pieselor pe care le colportează, cizelând necontenit nestematele moștenirii folclorice”.

 

Rapsodul popular Alecu Crudu din Prisacani/Flămânzi la 91 de ani

Locuri binecuvântate ... prin România

Rromii și potcovăritul

 

Pe oriunde ai ajunge, prin țărișoara noastră, întâlnești oameni deschiși, comunicativi. Despre aceștia și despre viața lor s-a punctat în câteva emisiuni radio din ultima săptămână a lunii august. De exemplu, în emisiunea - Viața rromilor - din ziua de luni, 25 august 2014, începând cu ora 20 și 30 de minute (RADIO IAȘI AM și FM) am poposit în comunitatea etnicilor rromi din comuna Mitocu Dragomirnei, județul Suceava. Aici, am vorbit despre potcovărit, un meșteșug, aproape, pe cale de dispariție. Sau ... cine știe? Dialogul, picant de altfel, a fost realizat în atelierul unde se fac potcoavele și unde se potcovesc caii. Interesant a fost că, potcovarul, al cărui nume este Mihai Grosu, chiar potcovea un cal al unei familii de lipoveni, lepovenii o altă minoritate din Comuna Mitocu Dragomirnei. Aceștia locuiesc, de câteva sute de ani, în satul Lipoveni (1724), sat component al comunei.

Lipovenii - legumicultura și biserica 

Pe de altă parte, în emisiunea - Comunități etnice - Ruși Lipoveni (RADIO IAȘI AM și FM), din ziua de miercuri, 27 august a.c., ora 20 și 30, a fost prezentată viața lipovenilor din satul Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei și Focuri, județul Iași. Ocupația de bază a lipovenilor din cele două comunități este legumicultura, dar - știut este faptul că - apropierea de sfânta biserică, pentru orice lipovean, constituie viața însăși. Fără biserică ... nu poate fi conceput traiul lipovenilor.

 

Biserica Rușilor Lipoveni din Focuri, județul Iași

Manastirea Dragomirna - împletirea tradiției cu biserica

De remarcat că, în comuna Mitocu Dragomirnei se află o manastire pe care trebuie să o viziteze orice român. Concret, manastirea - "se înalţă ca un arbore în timp, între ziduri de cetate. Zidită parcă pentru a înfrunta înălţimile, în cautare de mai multă lumină în apropierea codrilor, umbrită de o perdea de brazi şi oglindită maiestuos în apa lacului din apropiere, acest lăcaş de închinare, prin vechimea sa, prin originalitatea stilului, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin pitoresc, trezeşte admiraţia fiecărui vizitator, astfel că în faţa ei evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi omul de artă", după cum putem citi pe site-ul acesteia - http://manastireadragomirna.ro/ . Interesant este faptul că - de acest loc binecuvântat de divinitate - este legat  numele lui Anastasie Crimca. Născut pe la 1560, Suceava și decedat la 19 ianuarie 1629, de asemenea Suceava. Anastasie Crimca a fost mitropolit al Moldovei și unul dintre oamenii de cultură de la cumpăna secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.      

Biserica Mănăstirii Dragomirna, ctitorie a lui Anastasie Crimca

Tradițiile din Bucovina în zestrea a două ansambluri folclorice din Rădăuți

În emisiunea Tradiții - de joi, 28 august 2014, ora 21 și 3 minute, a fost reflectată activitatea a două importante instituții de cultură din Rădăuți. Concret, este vorba despre casa Municipală de Cultură și Clubul Copiilor din Rădăuți. Invitați la dialog au fost directorii acestor instituții, Ovidiu Foca și Dumitru Pomohaci. În centrul atenției au fost cele două ansambluri folclorice care activează în cadrul celor două instituții - Florile Bucovinei și Ciobanașul. Ca o concluzie la toate acestea, evidentă fiind prezența tradiției în sânul fiecărei etnii, dar și la majoritari, conchidem - tadiția este cea care ne oferă identitate și creează identități. Este ceva ce ne însoțește de la naștere până la mormânt. Dacă ne dăm seama de acest însoțitor, cu atât mai bine, pentru că știm de unde venim și unde mergem.

iarasi despre educatie!

"Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea"- de Nelson Mandela

despre educatie!

"Educaţia este mişcarea din întuneric spre lumină" - de Allan Bloom