Istoria în dialog cu... Dumitru Șerban

      Despre o parte dintre proiectele editoriale pe care le-am realizat sub egida Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași... a scris domnul profesor de istorie Daniel Dieaconu de la Școala Gimnazială „Constantin Panțiru” din Grințieș, Ținutul Neamțului. Îi mulțumesc frumos și sunt onorat.

Prima întâlnire pe care am avut-o cu domnul Dumitru Şerban s-a datorat... tradiţiilor. Tradiţiilor pe care domnia sa le-a cercetat şi în judeţul Neamţ, ajungând până la vechea graniţă a Moldovei, pe trecătoarea Tulgheş-Prisăcani, şi aici avea să afle un fericit meleu de cultură populară: moldovenească, bucovineană şi ardelenească în comunităţi care şi-au păstrat multe dintre caracterele patriarhale. O zonă în care memoria populară păstrează poveştile, legendele sau piesele de teatru despre haiduci. O zonă care propune anual un „Festival al Haiducilor”, rememorând vremurile lui Vasile cel Mare, Ştefan Bujor sau Ioan Pietraru. Am fost onorat de iniţiativa domniei sale de a dialoga pe teme de istorie, dar nu numai, pentru un al treilea volum pe care îl pregătea. Am urmărit cele două volume apărute la Editura „Asachiana” şi am înţeles importanţa şi valoarea întreprinderii: repondenţii erau mari personalităţi, care ofereau nu doar repere bio- şi bibliografice şi amintiri, ci şi mărturii de istorie orală, concepte şi metodologii, opinii cu greutate ce pot ghida pe mai tinerii cercetători. Şi istoriografia actuală, şi nu numai, are nevoie de prezentarea unor astfel de modele.

      Dacă primul volum* este dedicat Iașului cultural, cu gândurile și trăirile celor care îi dau strălucire, fie ei etnologi, critici literari, muzeografi, istorici, pictori sau poeți, volumul al doilea**, în peste 200 de pagini, oferă trei biografii, trei viziuni, trei poveşti de viaţă şi de muncă susţinută pentru a intra în graţiile muzei Clio. Trecutul şi prezentul de lângă noi... 

Dumitru Şerban nu este istoric, dar ne apare ca un cercetător care a aprofundat conceptele şi metodologia istoriei orale, şi, suntem siliţi să o spunem, sunt destui dintre istorici care nu-i acordă suficientă şi necesară atenţie. Rezultatul?! Multe dintre „documentele vii” se pot pierde. De aceea nu pot fi decât mulţumit, deşi trist, să pot citi dintre ultimele cuvinte ale lui Dumitru Vacariu sau Sorin Iftimi. Ele rămân şi prin aceste cărţi.

          Pentru volumul al treilea***, Dumitru Şerban s-a pregătit îndelung: ştia ce vrea să obţină de la fiecare dintre aleşii săi şi ce imagini de lume veche şi nouă vrea să ilustreze. Ghidurile de intreviu sunt structurate după o bună cunoaştere a omului, a profesionistului, a celor care îl înconjoară. Ca nemţean, cu patriotism local, remarc prezenţa în acest volum a unui universitar ieşean, originar din Neamţ, şi a doi cercetători care au ales să-şi continue activitatea pe meleagurile unde au văzut lumina zilei. Remarc faptul că a acordat credit şi tinereţii în întreprinderea publicistică a domniei sale, pe lângă personalităţi consacrate şi mai tineri truditori pe care domnia sa i-a considerat „de viitor”.

Dorim domnului Şerban, pe care îl considerăm un spirit enciclopedic, şi biografia domniei sale o confirmă, să continue dialogul cu istoria, „tablourile”, vorba domniei sale, zugrăvite cu alese cuvinte se adaugă la o largă frescă a unei lumi ce poate fi cunoscută mai profund.

1. https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2019/05/memoria-orasului.pdf

2. https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/12/dialog_cu_istoria2.pdf

3. https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/12/dialog_cu_istoria3.pdf

Dragostea pentru patrie și folclor, reflectată în cântecul popular și scrieri autentice… de către Mariana Căueșteanu Răciulă - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 23.02.2022)

Deschidem ediția de astăzi a emisiunii Tradiții cu melodia populară – M-am dus cu badea la moară - în interpretarea Marianei Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, Comuna Șcheia, județul Iași.

Mariana Căueșteanu Răciulă este invitata emisiunii de astăzi și până la ora 22 vorbim despre originile Domniei Sale, cu accent pe dragostea pentru străbuni; despre primele două albume de muzică populară: Amară străinătate și Fă omule o faptă bună; conturând, apoi, o imagine a volumului de versuri – Drumuri în Arcadia; pentru ca imediat să ne vorbească despre ultimele înregistrări, în număr de șase, melodii populare care ating cele mai sensibile corzi ale inimilor noastre, iar – înspre finalul dialogului – ne creionează un tablou al romanului – Zbor cu aripi frânte, dar și a altui volum de versuri intitulat – Dincolo de zare, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura StudIS din Iași.

Acestea sunt subiectele pe care le dezbatem – până la ora 22 – cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, un nume al muzicii populare din Ținutul Iașilor, și nu numai… convingându-vă de acest aspect pe parcursul ediției de astăzi a emisiunii Tradiții.

Dragi prieteni, din prima intervenție audio pe care o difuzăm cu interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă aflăm amănunte despre originile familiei Domniei Sale, cu accent pe activitatea artistică, amintindu-ne și primele două proiecte editoriale audio, vorbindu-ne și despre viața pe care a trăit-o și o trăiește departe de casă, dar creionându-ne și o imagine a ceea ce se întâmplă, astăzi, atunci când revine, cu nostalgie și răbdare, prin locurile de origine, punctându-ne, de altfel, frânturi despre viața satului.

În cele ce urmează, Mariana Căueșteanu Răciulă ne vorbește despre volumul de versuri – Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS. Despre versurile din volumul de față, regretatul critic de artă Mihai Păstrăguș susține: autoarea distinge cu claritate construcția poetică de cea muzicală, deși au avut o geneză comună. Evoluția istorică a adăugat fiecărui domeniu particularități distincte. Poeta pleacă de la starea de fapt: poezia sa îmbină clasicul, tradiția cu modernul, cu inovația personală. Deși încearcă uneori să dea fibrei poetice o înfățișare clasică, tradițională, limbajul contemporan o reține, o face să devieze, motiv pentru care rima, cândva determinantă în poezie, nu se potrivește perfect cu expresia de limbaj, dar autoarea are un ritm intern salvator al construcției poetice, care e urmărit pas cu pas să dea semnificația semantică potrivită, are un instinct al echilibrului pe care știe să-l utilizeze la momentul oportun. De aceea versurile sale curg firesc într-o direcție și pe un stil, am spune arcadian – (n.n. cu trimitere la titlul volumului) – de vers liber cu inflexiuni contemporane și sonorități cu potențial muzical, stârnindu-ne interesul lecturii volumului.

Dragi prieteni, din volumul Drumuri în Arcadia, volum care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2018, la Editura StudIS, astăzi, cu voia autorului, redăm – Părinții mei... Părinții mei, din cerul sfânt/ Eu azi vă cânt;/ Vă cânt de dor și de durere/ Că ați plecat fără de vreme; Din cer de sus,/ Privind la noi vă bucurați/ Că azi ne vedeți adunați/ Pe toți cinci frați./ Cu dragostea înveșmântați;

Tăicuță dragă!/ Azi, cerul s-a deschis/ Și-o lacrimă de pe obrazul tău a curs/ De bucurie, că cea mai mică-ți fată,/ Cântă acum cu drag la lumea toată;

Măicuță dragă!/ Tu ne-ai crescut, ne-ai învățat,/ Cei șapte ani de-acasă ni i-ai dat./ Oriunde soarta-n lume ne va duce/ Cu fală că suntem români om zice;

Mă-nchin la voi/ La cer și la pământ,/ La oamenii care m-ascultă azi cum cânt/ Și jur că voi fi mai des de-acuma împreună/ voi, toți cei dragi...

Dragi prieteni, apoi… invitata ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă ne conturează o imagine a ultimelor melodii populare pe care  le-a înregistrat, nu demult, de data aceasta cu reprezentanții actului muzical din Ținutul Vasluiului, profesioniști desăvârșiți... pe care-i salutăm și-i așteptăm pe calea undelor Radio Iași, în emisiunea noastră.

Mariana Căueșteanu Răciulă, astăzi, în emisiunea Tradiții, ne creionează o imagine a strămoșilor Domniei Sale, spunându-ne că aceștia au fost, sunt și vor fi reper pentru urmași.

Invitata noastră ne amintește și despre temele pe care le surprinde în melodiile populare pe care le interpretează cu talent, pasiune, pricepere și răbdare.

După cum bine știți din firul desfășurătorului ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, invitată la microfonul Radio Iași o avem pe interpreta de muzică populară Mariana Căueșteanu Răciulă, originară din satul Căuești, comuna Șcheia, Județul Iași.

În următoarele minute, invitata noastră ne vorbește despre romanul Zbor cu aripi frânte, în două volume, carte care a văzut lumina tiparului la Iași, în anul 2020, la Editura StudIS, aducându-ne amănunte despre un capitol din roman, capitol dedicat primului dascăl care a jucat un rol major în viața copilului Ilenuța (n.n. - erou în capitolul dedicat dascălului) – pentru că, nu-i așa? – „fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit”, după cum spune Ion Heliade Rădulescu, mare învățat, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

De la invitata noastră mai audiem explicații ale titlurilor – roman și volum de versuri – Zbor cu aripi frânte și Dincolo de zare, ambele văzând lumina tiparului la Editura StudIS din Iași, primul în anul 2019, iar volumul de versuri, în anul 2021.

În speranța că v-am stârnit interesul cu invitatul ediției, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, vă invit ca diseară, începând cu ora 21 și 3 minute… să fiți alături de Radio Iași, urrmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online, în orice colț al universului, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

          Text: Dumitru ȘERBAN

Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, „devoratoare de suflete şi sacrificiu uman” – Comunităţi Etnice/Ruși lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20 și 30 de minute, 23.02.2022)

O să vi se pară că este o poveste care ţine de domeniul science fiction, la prima vedere, dar este o poveste reală, autentică, puţin mediatizată şi ţinută ascunsă sute de ani, trăită de suflete nevinovate, victimele schismei din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea.

Modelul sacrificiului, pentru credinţă şi mânturie, este reprezentat de către protopopul Avvakum Petrovici, care şi-a dat viaţa, fiind ars pe rug, pentru ideologiile îmbrăţişate, fiind un model de jertfire şi pentru alte 20.000 de suflete, care au murit în situaţii asemănătoare, find martiri, pentru credinţă şi neam.

Mai multe informaţii despre acest subiect, aflaţi doar ascultând emisiunea dedicată Comunităţii Starovere din România, de astăzi, miercuri, 23 februarie, începând cu ora 20 şi 30 de minute, pe toate frecvenţele Radio Iaşi.

Unul dintre invitaţii la dialog este profesor universitar, doctor în filologie, Feodor Chirilă, care, preocupat de Schisma din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma cercetărilor întreprinse a dedicat pagini întregi temei, dând la lumina tiparului cartea – Protopop Avvakum Petrovici – conducător şi ideolog al mişcării ruşilor staroveri, apărută la Bucureşti, în anul 2013, fiind atât coordonatorul lucrării, cât şi autor, alături de o echipă care a tratat acelaşi subiect.

Despre aceeși temă, audiem detalii concrete și de la Berty Neumann - membru al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea. Concret, domnia sa, ne vorbește despre - Protopopul Avvakum și Staroverii.

În contextul acestui subiect, Berty Neumann ne recită și poezia Exodul, scrisă de către poetul Nichita Danilov (starover, originar din satul Climăuți, comuna Mușenița, Județul Suceava), poezie care reflectă prigoana credincioșilor de rit vechi din secolul al XVII-lea.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute - până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim, online, în orice colț al universului - AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN

Iubirea pentru folclor transpusă în cântul popular cu Diana Sârbu - Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 17.02.2022)

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, dialogăm cu tânăra interpretă de muzică populară Diana Sârbu, originară din Comuna Filipești, județul Bacău. Diana Sârbu s-a născut în sânul unei familii iubitoare de muzică populară, tradiții autentice și port popular.

A început să fie apropiată de muzica populară încă de când era copil... întâi în cadrul serbărilor școlare, apoi studiind chitara alături de grupul Mușatinii de la Palatul Copiilor din orașul Roman, Neamț. Următorul pas a constat în absolvirea cursurilor de canto popular, alături de interpreta de muzică populară Zinaida Bolboceanu.

După o perioadă în care munca a a avut prioritate, Diana Sârbu, alături de Orchestra Fraților Năstase din Bacău, înregistrează primele sale melodii populare... adunate într-un frumos album, compact disc intitulat: Așa-i nunta pe la noi.

Diana Sârbu este absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău, apoi, între anii 2009-2013 urmează secția de „Etnologie, antropologie culturală și folclor” a Facultății de Litere din cadrul Universității din București.

După alți câțiva ani de muncă asiduuă, Diana Sârbu reușește să-și îndeplinească un mare vis... și anume: de a imprima alături de maestrul dirijor Nicolae Botgros și Orchestra Națională Lăutarii din Chișinău... un al doilea compact disc. Acesta se intitulează Zi-i, Culiță, din vioară!... și conține 16 melodii populare, între care amintim: Am venit cu Lăutarii; Trec la deal și trec la vale; Ulița răsună, nunta trece; Strig la badea, nu se uită; Multe rabd și multe trag; Vinu-i bun din poloboc; Eu când merg în sat la joc; Bate doba măi Vasile și multe altele...

Invitata noastră ne povestește despre suflet și este, dragi prieteni, o fire emotivă, un om care trăiește muzica. Diana ne amintește despre primele melodii populare pe care le-a interpretat în copilăria Sa, spunându-ne că a avut și are ca model pe îndrăgita interpretă de muzică populară Mioara Velicu (n. 19 octombrie 1944 în satul Ireasca, comuna Gohor, județul Tecuci, astăzi județul Galați).

Diana Sârbu, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, ne vorbește despre albumul - Zi-i, Culiță, din vioară!... făcând trimitere, astfel, la maestrul Nicolae Botgros, dirijor al Orchestrei Naționale Lăutarii din Chișinău, orchestră cu care a înregistrat compact discul despre care vorbim. Diana ne spune că acest album a făcut-o cunoscută pe plan muzical, creându-i, astfel, intrarea printre interpreții de muzică populară din țară. Diana Sârbu, astăzi, ne spune – de ce se intitulează, astfel albumul?... amintindu-ne și alte melodii populare pe care le are surprinse pe acesta... accentuând, prin intermediul acestora, zestrea folclorului autentic din ținuturile Bacăului, în special, din ținuturile Moldovei... în general.  

Diana Sârbu ne destăinue despre experiența unică de a înregistra cu maestrul Nicolae Botgros, dirijor al Orchestrei Naționale Lăutarii din Chișinău, amintindu-ne și despre alte proiecte pe care a reușit a le realiza, în ultima perioadă, pe tărâmul muzicii populare, cu alți specialiști, amintindu-l, aici, pe violonistul Corneliu Panaite.

Diana Sârbu, prin tot ceea ce face, este ancorată în tradiția neamului nostru, spunându-ne că deține, în colecția personală, peste o sută de costume populare specifice zonei din care-și trage rădăcinile, dar și Moldovei, în general.

La orice eveniment, invitata noastră, îmbracă un port aparte, autentic, în care e munca înaintașilor noștri, în special a străbunicii Sale.

În tot ceea ce întreprinde, Diana Sârbu o are alături pe Mama, unica ființă atentă la ținuta și vorba fetei, adeptă a cuvintelor că... „toată viața trebuie să dați locul întâiu limbii noastre strămoșești”, fapt vizibil și în discursul Dianei.

Înspre finalul convorbirii, Diana Sârbu, invitata emisiunii de astăzi, ne amintește, secvențial, câteva dintre trăirile, din ultimii ani, de pe fascinantul tărâm al muzicii populare, având, pentru dumneavoastră, un gând de bine și frumos.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul - și sigur am făcut-o - cu invitata noastră și subiectele pe care le-am amintit… vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, joi, 17 februarie 2022, începând cu ora 21 și 3 minute, ascultând emisiunea Tradiții.

    Ne auzim, online, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

 Text: Dumitru ȘERBAN

Căutările interioare și dragostea pentru cultură conturate cu penița sufletului prin scris - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 16.02.2022)

În emisiunea de astăzi – invitat la microfonul Radio Iași avem pe domnul profesor universitar Leonte Ivanov, doctor în filologie, în cadrul Catedrei a Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Leonte Ivanov s-a născut la 24 iunie 1961, în Manolea, Suceava, fiind fiul Ecaterinei (născută Andrian) și a lui Andrei Ivanov. A absolvit Facultatea de Filologie, specializarea română-rusă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în științe umaniste al Universității „Al. I. Cuza” din anul 2003, cu teza Ipostaze ale străinului în literatura română (1840-1948). Imaginea rusului și a Rusiei.

Astăzi, audiem detalii despre copilărie, școală, părinți, ocupația tatălui care l-a format pe intelectualul Leonte, pașii în carieră etc.

Prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov

Vorbim, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni și despre volumele Scurtă Istorie a Biserii Ortodoxe de Rit Vechi – Partea Întâi – de Feodor Evfimovici Melnikov; Rușii Lipoveni în Studii și documente – Volumul al doilea și Ultimul ataman al cazacilor nekrasoviști: Osip Ganciar, cărți care au văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.

În speranța că v-am stârnit interesul cu interlocutorul amintit, dar și cu subiectele pe care ni le conturează, cu pricepere și răbdare, vă invit ca, astăzi, începând cu ora 20 și 30 de minute... până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni. Ne auzim, online, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

*Pentru a afla mai multe despre viața și opera invitatului ediției de astăzi, vă invităm să accesați și linkul - https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/01/memoria-orasului-III-final.pdf - începând cu pagina 141, volum în care găsiți un interesant interviu, volum care a văzut lumina tiparului la Editura „Asachiana” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași.

Text: Dumitru ȘERBAN

Schisma din Biserica Rusă prin trăirile Feodosiei Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (II) - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 09.02.2022)

În ediția de astăzi (9 februarie 2022, h. 20:30) a emisiunii Comunități Etnice/ Ruși Lipoveni, după cum bine știți din emisiunea de săptămâna trecută… dialogăm cu doamna Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Vorbim despre volumul - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte tradusă de către invitata noastră, cea care a semnat și prefața. Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

        În prima intervenție audio pe care o difuzăm, doamna Profesor Marina Vraciu ne creionează un portret al Boieroaicei Feodosia Prokopievna Morozova, cea care s-a călugărit în taină, luând numele de Maica Feodora, aflând totodată și răspuns la întrebarea – De ce a trebuit ca ea să moară…? fiind dintr-o familie de rang înalt a imperiului din acele vremuri, fiind căsătorită, având și un fiu.

Apoi, doamna Profesor continuă a ne prezenta portretul Feodosiei Prokopievna Morozova ilustrându-ne credința acesteia ancorată – clipă de clipă – în căutarea sfințeniei, în facerea de bine, gingășiei, generozității, iubirii pentru aproapele, pentru Hristos și credința străbunilor.

Pentru a întări cele precizate și a vă crea o imagine completă a perioadei la care facem referire și a actanților implicați în subiect (Feodosia Prokopievna Morozova – 21 mai 1632, Moscova… plecând din lumea cu dor în cea fără de dor la 12 noiembrie 1675, Borovsk, Rusia) – se cuvine ca din prefața cărții să cităm: „Regăsim în textul acestei relatări și personaje istorice cunoscute din alte texte fundamentale ale așa-numitei Școli de la Pustoziorsk, adică din Viața Protopopului Avvakum de el însuși scrisă, precum și a preotului Lazăr și a călugărului Epifanie: maica-îndrumătoare, Melania, cea care o păzește pe Feodosia, pe de o parte, și sora mai mică a Feodosiei, Evdokia Urusova precum și prietena lor de origine nobilă, Maria Danilova. În contrast, în conflict apar, într-o strânsă asociere cu reprezentanți ai puterii laice și bisericești, demnitari și executanți, boieri, clerici și chiar membri ai familiilor”.

      Lupta pentru credința străbună a Maicii Feodora s-a reflectat, mai târziu, în operele artiștilor, scriitorilor, amintindu-ne de pictorul Vasili Surikov, cunoscut pentru lucrările sale istorice în care prezintă episoade din secolul al XVII-lea și din perioada medievală a Rusiei.

         În picturile sale, Vasili Surikov redă cu minuțiozitate așezările și costumele epocii. aceasta în ciuda faptului că doar nouă din picturile sale sunt istorice, iar restul, de mai multe sute, fiind portrete și schițe. Surikov se trage dintr-o familie de cazaci din îndepărtata Siberie. După absolvirea școlii în anul 1868, a pornit spre Sankt Petersburg, călare pe cal, pentru a se înscrie la Academia de Arte. Călătoria a durat un an, iar în 1869 s-a înscris la Academie, unde a avut rezultate remarcabile.

        Am amintit toate acestea, pentru că Doamna Profesor - Marina Vraciu - ne amintește de o pictură a lui Vasili Surikov în care o reprezintă pe Feodosia Prokopievna Morozova, pictură care ilustrează, în detaliu, suferința acesteia pentru credința străbună. De asemenea, invitata noastră ne amintește și despre prezența Morozovei în romane istorice, în opere literare.

        Încheiem ediția de astăzi a emisiunii noastre… spunându-vă că Maica Feodora a fost canonizată în anul 1917, aflând... ca o concluzie a celor două ediții dedicate: schismei din Biserica Ortodoxă Rusă; contextului schismei; volumului - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum; autorului paginilor volumului, volum tradus de doamna Profesor Marina Vraciu, aflând, din nou, ce cuprinde întregul proiect editorial, invitându-vă, așadar, la lectură și a afla din trecutul sângeros al staroverilor.

       În final, mulțumim doamnei Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că ne-a prezentat, în exclusivitate, volumul Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, în anul 2021, București.

         Ne auzim online, în orice colț al lumii - AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ 

Text: Dumitru ȘERBAN

* În ton cu subiectele pe care ni le prezintă doamna Profesor Marina Vraciu, astăzi... difuzăm Fericirile interpretate de Ansamblul Sirin, care au reprezentat coloana sonoră pentru serialul „Raskol” al lui Nikolai Dostal' (2011), unde apar Boieroaica Morozova și protopopul Avvakum, ca simboluri ale rezistenței față de reformele Patriarhului Nikon. Ansamblul Sirin a fost fondat în anul 1989 de către Andrey Kotov,  denumirea ansamblului provenind de la numele unei păsări a grădinii Edenului din legendele creștine rusești. Înainte de aceasta, Andrei Kotov a petrecut mulți ani studiind folclorul sacru rusesc în expediții în cele mai izolate locuri din Federația Rusă… unde tradițiile vechi încă sunt păstrate. 

Schisma din Biserica Rusă prin trăirile Feodosiei Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (I) - Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 02.02.2022)

Stimați prieteni, atât în ediția de astăzi, miercuri, 2 februarie 2022, a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, cât și în cea de miercuri, 9 februarie 2022, între 20:30-21, de pe toate frecvențele Radio Iași, împreună cu doamna Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, vorbim, în exclusivitate, despre volumul - Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte tradusă de către invitata noastră, cea care a semnat și prefața. Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

Pe coperta unu a volumului este ilustrată o miniatură din Codicele cu figuri – Lițevoi svod –, a doua jumătate a seolului al XVI-lea, pictură în care este surprinsă Mănăstirea cu hramul Maicii Domnului din Smolensk din Moscova, fondată în anul 1524 de marele cneaz Vasilii III (Vasili al III-lea Ivanovici a fost Mare Cneaz al Moscovei între anii 1505 - 1533), care a servit, în primele două secole ale istoriei sale, ca loc de detenție pentru femeile din familia țarilor și boierilor de rang înalt, printre care și Feodosia Prokopievna Morozova.

Începem dialogul cu doamna Profesor Marina Vraciu, aflând de la domnia sa, din primele două secvențe audio pe care le difuzăm, amănunte concrete despre volumul – Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum (Editura CRLR, București, 2021), stârnindu-vă interesul lecturii.

         Până a afla amănunte despre lupta boieroaicei Morozova pentru credința străbună, subiect ilustrat în paginile volumului amintit, ascultați detalii despre Schisma/Raskolul din Biserica Ortodoxă Rusă, secolul al XVII-lea (staroverii, vechi-credincioși, în rusă старове́ры, s-au separat în 1666 de Biserica Ortodoxă Rusă ca protest împotriva reformelor introduse de patriarhul Nikon al Moscovei între anii 1652 și 1666), dar și despre consecințele acestui fenomen pentru oamenii din popor.

Feodosia Morozova, de Vasili Ivanovici Surikov

         Apoi, din următoarea secvență audio pe care o difuzăm aflăm amănunte despre viața Feodosiei Prokopievna Morozova, cu urcușurile și coborâșurile acesteia, temă surprinsă în volumul care constituie subiectul emisiunii de astăzi, aflând detalii despre conținutul cărții, despre autorul paginilor traduse de către doamna profesor, „document viu scris dincolo de timp”, text scris la câteva decenii de la dispariția Maicii Feodora, aflând totodată informații și despre corespondența dintre Maica Feodora și Protopopul Avvakum, corespondență reflectată în volumul pe care-l prezentăm.

          Trebuie să facem precizarea că alături de Maica Feodora pentru suferința întru Hristos și pentru vechea credință a mai avut alături și „sora mai mică, Evdokia Urusova, și prietena lor apropiată, Maria Danilova”.

          În ultima secvență audio pe care o difuzăm, doamna profesor Marina Vraciu ne creionează un portret al Boieroaicei Feodosia Prokopievna Morozova, cea care s-a călugărit în taină, luând numele de Maica Feodora, aflând totodată și răspuns la întrebarea: De ce a trebuit ca ea să moară? fiind dintr-o familie de rang înalt a imperiului din acele vremuri, fiind căsătorită, având și un fiu…

          Dragi prieteni, vă invit să ascultăm, cu atenție, subiectele ediției de astăzi a emisunii dedicate Comunității Starovere din România, și să ne amintim de sacrificiile făcute de Maica Feodora și ale celor dimpreună cu ea - pentru numele lui Hristos și a credinței străbune, constituind, de fapt, pentru fiecare dintre noi, un exemplu rar de a-L iubi pe Hristos, mântuitorul și salvatorul lumii. Oare câți dintre noi suntem capabili de asemenea jertfă?

Mulțumim Doamnei Profesor Marina Vraciu, doctor în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că și-a deschis sufletul pentru dumneavoastră, vorbindu-ne, în exclusivitate, despre acest subiect destul de sensibil pe care-l prezentăm și în ediția de miercurea viitoare, 9 februarie 2022, începând cu aceeași oră – 20 și 30 de minute.

Ne auzim online, în orice colt al lumii, AICI - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text: Dumitru ȘERBAN

Rușii lipoveni din Brăila, trecut și prezent – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 31.03.2020)

În emisiunea de astăzi poposim acasă la rușii lipoveni din Brăila, mai exact în incinta sediului cultural al Comunității din cartierul Pisc, de pe strada Alexandru Davila, Numărul 13.

Dialogăm cu domnul Pavel Tudose, originar din Târgu Frumos, Iași, iar de peste 15 ani este membru marcant al comunității brăilene, atașat de valorile identitare ale Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Pavel Tudose în anul 2004 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității „Prietenia Popoarelor” din Moscova, ca bursier al statului român, cu teza de licență – Rolul și influența centrelor religioase ale staroverilor din secolele XVII și XVIII în dezvoltarea publicisticii ruse. În paralel, în anul 2003, a absolvit și cursurile Facultății de Litere, secția Rusă-Română, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Domnul Pavel Tudose, invitat al emisiunii de astăzi, în anul 2015, a publicat un interesant volum intitulat – Rușii Lipoveni din România – istorie și actualitate. Comunitatea rușilor lipoveni din Brăila: model de conviețuire multietnică în context național și european, lucrare care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, proiect editorial cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația „Obșcina” din Brăila.

Încă de la începutul dialogului aflăm amănunte din perspectivă istorică despre Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila, invitatul nostru prezentându-ne principalele ocupații, de ieri și de astăzi, ale membrilor comunității.

Invitat, astăzi, al emisiunii noastre, avem pe jurnalistul Pavel Tudose, originar din Târgu Frumos, Iași, cel care încă din perioada studenției a publicat în revistele comunității „Kitejgrad” și „Zorile”, iar în perioada 2001-2002 lucrând ca traducător și redactor la postul de radio „Vocea Rusiei” din Moscova, Federația Rusă, Departamentul de Știri, Secția Limba Română. Astăzi mai aflăm amănunte despre primele cercetări întrepinse în comunitatea brăileană, amintindu-ne și despre colaborarea pe care a avut-o și încă o are cu redacția revistei „Kitejgrad”, revistă lunară de cultură și istorie, care apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România, spunându-ne că volumul Rușii Lipoveni din România – istorie și actualitate. Comunitatea rușilor lipoveni din Brăila: model de conviețuire multietnică în context național și european constituie rezultatul preocupărilor Domniei Sale legate de tot ceea ce reprezintă istoricul staroverilor, pentru ca, apoi, să audiem amănunte și despre exodul staroverilor din Rusia, de la mijlocul secolului al XVII-lea și de mai târziu.

Reamintim că suntem acasă la rușii staroveri din Brăila și dialogăm cu domnul Pavel Tudose, membru marcant al comunității, evidențiat – de-a lungul anilor – prin publicarea a sute de articole sau traduceri cu referire la istoria și cultura rușilor staroveri din România și de peste fruntarii. Pavel Tudose ne amintește de primul articol scris pentru „Kitejgrad”... cu accent pe câteva date din biografia Domniei Sale, pentru ca imediat să ne contureze o imagine a principalelor evenimente, manifestări, acțiuni culturale organizate, chiar inițiate de Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila, toate acestea având ca principal obiectiv păstrarea, conservarea și promovarea măricilor identitare ale Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Aproape de finalul emiisunii… invitatul nostru ne amintește personalitățile din comunitatea brăileană care au participat și încă participă la păstrarea zestrei spirituale a copiilor, tinerilor, membrilor comunității de pe acestea meleaguri.

Limba lui Pușkin pentru fiecare vlăstar al comunității poate constitui un avantaj în carieră, aflănd amănunte – de la invitatul nostru – și despre acest subiect, punctându-ne și rolul părinților în perpetuarea limbii ruse materne, apoi creionându-ne și atribuțiile pe care le au reprezentanții Grădiniței „Arlechino” din Brăila.

Înspre finalul dialogului nostru, Domnul Pavel Tudose ne conturează o imagine a două proiecte editoriale foarte importante pentru – Comunitatea Rușilor Lipoveni din România - având, pentru fiecare dintre dumneavoatsră, un gând de bine și de frumos.

Despre toate acestea, dar și despre multe alte subiecte interesante veți afla mai multe amănunte, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni pe care o difuzăm începând cu ora 20 și 30 de minute, pe toate frecvențele Radio Iași.

Mai multe amănunte, inclusiv AUDIO - aici - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/rusi-lipoveni/rusii-lipoveni-din-braila-trecut-si-prezent-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-31-03-2020/

Ne auzim, online, aici - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ 

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Interpretul de muzică populară Ioan Ursache, astăzi, pe undele Radio Iași, în emisiunea Tradiții, ora 21 și 3 minute

·        În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, începând cu ora 21 și 3 minute - până la ora 22, de pe toate frecvențele Radio Iași, dialogăm cu interpretul de muzică populară Ioan Ursache, originar din satul Maxut, comuna Deleni, județul Iași.         

·        Doamnia Sa ne vorbește despre mărcile identitare ale Ținutului Hârlăului… cu accent pe dragostea pentru folclorul autentic, întărind acest subiect prin a ne povesti pașii din cariera artistică, din copilărie până la maturitate.

·        Ioan Ursache ne prezintă repertoriul pe care-l interpretează, amintindu-ne principalele melodii populare, povestindu-ne - în detaliu - motivele, subiectele, temele pe care le surprinde în conținutul acestora.

·        Înspre finalul emisiunii, de la Domnia Sa, audiem amănunte despre Grupul Vocal „Curtenii Mușatini”, înființat, nu demult, în Hârlău, grup din repertoriul căruia, diseară, audiem câteva melodii populare.

În speranța că v-am stârnit interesul și sigur am făcut-o... vă invităm ca începând cu ora 21 și 3 minute, astăzi, să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră. Ne auzim și online - în orice colț al lumii - aici - http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Dumitru ȘERBAN

Cu „nostalgie” despre Rusia prin filmele lui Tarkovski... împreună cu Feodora Tichanov – Comunități Etnice/Ruși Lipoveni cu Dumitru Șerban (ora 20:30, 09.12.2020 și 16.12.2020)

     Atât în ediția de astăzi a emisiunii noastre, cât și în cea de miercurea viitoare (16 decembrie a.c.), începând cu ora 20 și 30 de minute, dialogăm cu Feodora Tichanov, tânără a Comunității Starovere din satul Climăuți, Comuna Mușenița, Județul Suceava.

Feodora Tichanov a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Unviersității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, secția Limba și literatura română – Limba și literatura rusă, iar lucrarea de licență pe care a prezentat-o la sfârșitul studiilor se intitulează - Nebunia întru Hristos în tradiția culturală și literară românească.

În prezent, invitata ediției de astăzi a emisiunii noastre urmează cursurile de Masterat - Limba rusă ca limbă străină și comunicare interculturală - master de didactică și culturologie, în cadrul Institutului „Aleksandr Sergheevici Pușkin” din Moscova, Federația Rusă.

Înspre Feodora am ajuns în urma unui text pe care l-a scris, evident, după câteva experiențe culturale trăite: acasă, în comunitate; la studii, în Iași, dar și în peregrinările pe care le-a întreprins de-a lungului anilor în Sankt Petersburg și Moscova, Federația Rusă, toate fiind descrise în textul respectiv.

Așadar, acesta se intitulează - „Cărți în limba română în filmul lui Tarkovski”, trimis fiind către producătorul și regizorul Ionuț Dumitrescu, cel care este creatorul inițiativei Tarkovskiana în România.

Până a ne vorbi despre subiectele surprinse în textul amintit, Feodora vine în fața dumneavoastră, su sufletul deschis, prezentându-ne din mărcile identitare pe care le are în zestrea sa spirituală, aducându-ne amănunte și despre biografia Sa… presărată fiind cu piese de teatru urmărite, filme vizonate, muzee vizitate, imagini culese și conservate atât pe retină, dar mai ales în suflet.

Feodora ne vobește și despre modul cum se păstrează și se conservă tradițiile specifice în comunitatea din care-și trage rădăcinile, spunându-ne că acestea, astăzi, în ciuda modernității pe care o întâlnim la tot pasul, se păstrează cu sfințenie.

Și dacă am amintit de textul intitulat: „Cărți în limba română în filmul lui Tarkovski” pe care Feodora Tichanov l-a trimis către producătorul și regizorul Ionuț Dumitrescu, cel care este creatorul inițiativei Tarkovskiana în țara noastră, facem precizarea că textul respectiv ne-a emoționat, stârnindu-ne acele corzi sensibile ale sufletului, trimițându-ne către reîntâlnirea cu filmele din creația lui Andrei Tarkovski. În acest context, până a afla amănunte din filmele regizorului rus, audiem o scurtă biografie a acestuia. 

 

Feodora Tichanov, invitata celor două ediții ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni (9 și 16 dec. a.c.), orginară din Comunitatea Staroveră Climăuți, comuna Mușenița, Județul Suceava, ne mai oferă amănunte concrete despre subiectul filmului Solaris (apărut în 1972, ecranizare  a romanului cu același nume al lui Stanislav Lem), de Andrei Tarkovski, prezentându-ne firul acțiunii, accentuând care sunt legăturile regizorului cu România, lămurindu-ne, astfel, și - de ce apar, secvențial, în film, cărți în limba română?

 După prezentarea firului acțiunii din filmul Solaris, Feodora Tichanov ne vorbește despre exil, cu accent pe filmul Nostalgia, lansat în iunie 1983 în Italia, prezentându-ne subiectul, deloc simplu, însă, acesta e ca un răspuns la trăirile staroverilor - și nu numai - din timpurile apuse (miezul secolului al XVII-lea; prigoana intelectualilor de timpul Revoluției bolșevice din 1917 și de după; prigoana elitelor din timpul regimului comunist, aici amintind și de regizorul Andrei Tarkovski).

  Mai apoi, Feodora Tichanov – originară din Comunitatea Staroveră Climăuți, comuna Mușenița, județul Suceava, masterandă a Insitutului „Aleksandr Sergheevici Pușkin” din Moscova, ne conturează o imagine a Rusiei din sufletul său… oferindu-ne exemple de scriitori prin a căror operă – scrisă în Rusia sau în exil – au marcat-o, încât ne spune că viziunea Sa despre acest spațiu, încărcat de cultură și spiritualitate, este mult diferită, trimițând, astfel, către anii dintâi, atunci când era o lume altfel, cu nostalgie susținând că… era, de fapt, o lume la care nu vom mai avea acces niciodată. Înspre finalul dialogului, Feodora, pe calea undelor, are un gând de bine și frumos, pentru fiecare dintre dumnevaoastră. 

Despre toate acestea, dar și multe alte subiecte interesante veți afla mai multe amănunte, în cele două ediții ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de astăzi și de miercurea viitoare, pe care le difuzăm începând cu ora 20 și 30 de minute, de pe toate frecvențele Radio Iași.

Mai multe amănunte... inclusiv AUDIO, AICI - http://www.radioiasi.ro/emisiuni/cu-nostalgie-despre-rusia-prin-filmele-lui-tarkovski-comunitati-etnice-rusi-lipoveni-cu-dumitru-serban-ora-2030-09-12-2020-si-16-12-2020/

Text și foto (unele): Dumitru ȘERBAN

Fotografii: Feodora TICHANOV